Inapoi la Cautare

PR-LEGE 1131 /2001


la proiectul de lege privind Codul electoral


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 28.11.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (28.11.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII Nr. 189/1999

               EXPUNERE DE MOTIVE

    Modul de selecţie a personalului politic este una din variabilele "grele" ale spaţiului politic românesc. Performanţele sistemului depind, în buna măsura, de modul în care partidele îşi selecteaza candidaţii la diferitele funcţii, de maniera în care interesele economice se manifesta în spaţiul politicii, de capacitatea societăţii de a interoga eficient şi de a comunică permanent cu clasa politica.

    În ultimii ani, în mediile politice din România, s-au purtat o serie de dezbateri cu privire la schimbările ce ar trebui operate în procedurile prin care cetăţenii îşi aleg reprezentanţii în Parlament şi în administraţia publică locală. O serie de probleme ce ţin de organizarea şi administrarea procesului electoral au fost, de asemenea, luate în discuţie. Aceste dezbateri au fost iniţiate, de cele mai multe ori, de organizaţii şi structuri ale societăţii civile, lucru cat se poate de normal pentru cine accepta faptul ca dreptul de a stabili cum ar trebui să se facă alegerea trebuie să apartina, în primul rând, celor care aleg.

    Pe scurt, subiectele aflate în discuţie şi problematica aferentă fiecăruia dintre ele ar putea fi sintetizate după cum urmează:

    a) Fiecare scrutin general organizat în România, dar mai ales alegerile parţiale anticipate au scos la iveala o multitudine de deficiente în organizare, datorate în principal caracterului ad-hoc al organismelor electorale. Înfiinţarea Biroului Electoral Central cu doar doua luni înainte de data alegerilor şi funcţionarea acestuia doar până la stabilirea rezultatelor şi rezolvarea contestaţiilor, în condiţiile în care nu exista nici o alta structura cu atributiuni în domeniul electoral cu caracter permanent, grevează, în mod inevitabil, asupra desfăşurării procesului electoral. Judecătorii care sunt desemnaţi pentru a face parte din Biroul Electoral Central şi din birourile electorale de la nivelul judeţelor şi care, fiind de fiecare data alţii, sunt complet lipsiţi de experienta în acest domeniu, trebuie să rezolve, într-un timp foarte scurt, o sumedenie de probleme. Lipsa progreselor care, în mod normal, ar trebui să apară de la un an electoral la altul, este explicabila prin lipsa de continuitate în activitate a persoanelor cooptate în structurile care se ocupa de organizarea şi gestionarea procesului electoral, lipsa care duce la imposibilitatea de a se acumula şi fructifica experienta.

    b) Un alt capitol din desfăşurarea alegerilor în România, în privinta căruia exista încă mari probleme, îl constituie componenta şi activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare. Legea prevede că preşedinţii şi vicepreşedinţii acestor birouri să fie, de regula, jurişti, iar dacă acest lucru nu este posibil, pentru aceste posturi să fie cooptate persoane având "o buna reputaţie în comunitate". Datorită volumului imens de muncă pe care îl presupune activitatea de membru al unui birou de secţie de votare, dar şi din cauza onorariului foarte scăzut acordat pentru aceasta activitate, numărul de jurişti care accepta sa participe în alegeri ca presedinti sau vicepreşedinţi de birouri electorale de secţii de votare este foarte mic. De aceea, la fiecare scrutin, s-au înregistrat nenumarate cazuri în care presedinti şi vicepreşedinţi de secţii de votare au rezolvat anumite situaţii, fie numai în urma consultării birourilor electorale de circumscripţie, fie prin soluţii adoptate la limita legii sau chiar dincolo de aceasta.

    Volumul foarte mare de muncă pe care îl presupune activitatea în birourile electorale ale secţiilor de votare coroborat cu faptul ca alegerile se desfăşoară duminica între orele 06:00 şi 21:00 face ca una dintre cele mai importante etape ale acestei activităţi să se desfăşoare în condiţii de oboseala accentuata a membrilor acestor birouri, ceea ce, în mod inevitabil, grevează asupra calităţii şi chiar corectitudinii muncii lor.

    c) Modul în care sunt aleşi membrii consiliilor locale ale localităţilor din România - prin scrutin de lista - este una din cauzele pentru care activitatea acestora este necunoscută cetăţenilor ale căror interese ar trebui aparate şi promovate de către aceste consilii. În special în oraşe şi municipii, membrii consiliilor locale sunt aleşi în condiţiile în care alegatorii îşi exprima opţiunea pentru liste de candidaţi pe care se afla nume care, adesea, nu le spun nimic. Pe durata mandatului, ei activează într-un cvasi-anonimat, singurul reprezentant al administraţiei publice locale aflat în atenţia locuitorilor unei localităţi fiind, în cea mai mare parte a cazurilor, primarul. Este evident ca acest sistem nu numai că nu îi obliga, dar nici măcar nu îi încurajează pe membrii consiliilor locale să-şi construiască o relaţie solida cu alegatorii lor. Astfel, aceia care, în mod normal, ar trebui să se afle cel mai aproape de cetăţeni şi sa preia nevoile şi dorintele acestora, pentru a face din ele baza de plecare în procesul deliberativ, se afla, de fapt, cel mai departe de ei.

    d) Sistemul electoral pe baza căruia se desfăşoară alegerile parlamentare şi care are o deosebită importanţa în determinarea multor aspecte ale vieţii politice şi sociale nu este nici el de natura a contribui la îmbunătăţirea stării de lucruri. Acest sistem asigura, ce-i drept, o relaţie proporţională între reprezentarea parlamentară a partidelor şi aliantelor politice şi suportul electoral al acestora. În acelaşi timp însă, acest sistem implica o responsabilitate redusă a senatorilor şi deputaţilor în faţa alegătorilor lor şi, totodată, o implicare minima a alegătorilor în selecţia celor care ajung să fie aleşi în Parlament. Mulţi candidaţi anonimi sau chiar candidaţi pe care alegatorii nu îi doresc aleşi, dar care sunt agreati de conducerile partidelor lor, pot fi aleşi datorită voturilor exprimate, de fapt, pentru liderii acelor partide. Ar mai merita menţionat şi faptul ca sistemul electoral cu scrutin de lista favorizează clientelismul politic şi contribuie la consolidarea poziţiei liderului în cadrul partidului sau, fără ca aceasta să aibă drept consecinţa fortificarea partidului respectiv la nivelul organizaţiilor sale.

    e) Alegerile din toamna anului 2000 au adus în atenţia opiniei publice problema fondurilor folosite de partidele politice, atât în campaniile electorale, dar nu numai, fiind scoase în evidenta o serie de deficiente şi lacune în legislaţia care reglementează acest domeniu.

    Până în prezent, dezbaterile purtate pe marginea subiectelor enumerate mai sus nu au influentat în nici un fel legislativul în sensul de a-i determina pe membrii săi sa modifice în mod substanţial legile care reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

    În plus faţă de cele menţionate, o serie de modificări apărute de-a lungul timpului în legea alegerilor locale şi în legea cu privire la alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, cele mai multe ca urmare a unor ordonanţe de urgenţă emise de Guvern în preajma alegerilor, au dus la apariţia unor neconcordante între cele doua acte normative.

    Prin proiectul de faţa propunem, în primul rând, modificări importante în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a alegerilor, cum ar fi înfiinţarea unui organism electoral permanent, schimbarea tipurilor de scrutin folosite în alegerile locale şi în cele parlamentare, adoptarea unor prevederi menite sa ducă la un plus de transparenta şi corectitudine în finanţarea campaniilor electorale ale partidelor. Dincolo de aceste modificări însă, prin acest demers, propunem înlocuirea tuturor actelor normative care reglementează diferitele aspecte ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor în România cu o singura lege care se referă la toate aceste aspecte şi care urmează sa poarte numele de "Cod Electoral".

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.