În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. b) şi d), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (2) şi
art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor
art. 160 lit. m) din Legea nr. 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor, în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din şedinţa din data de 27 ianuarie 2016, Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea normă:
ART. 1 Prezenta normă reglementează o serie de elemente care stau la baza stabilirii situaţiilor în care piaţa specifică a anumitor active este de asemenea natură încât lichidarea acestora în cadrul procedurii obişnuite de insolvenţă ar putea avea un efect negativ asupra uneia sau mai multor pieţe financiare conform prevederilor
art. 116 lit. a) din Legea nr. 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor.
ART. 2 Termenii şi expresiile utilizate în prezenta normă au înţelesul prevăzut în
Legea nr. 246/2015 şi în
Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, în cazul în care nu contravin prevederilor
Legii nr. 246/2015.
ART. 3 În scopul stabilirii situaţiilor în care piaţa specifică a anumitor active este de aşa natură încât lichidarea acestora în cadrul procedurii obişnuite de insolvenţă ar putea avea un efect negativ asupra uneia sau mai multor pieţe financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.), în calitate de autoritate de rezoluţie, evaluează următoarele elemente: a) situaţia pieţei activelor respective; b) impactul disponibilizării acestor active asupra pieţelor pe care acestea sunt tranzacţionate; c) impactul asupra stabilităţii financiare.
ART. 4