Inapoi la Cautare

HOTĂRÂRE 39 /2015


cu privire la Documentul comun de consultare al Comisiei Europene şi al Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate - Către o nouă politică europeană de vecinătate - JOIN (2015) 6 final


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 13.12.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 15,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (13.12.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

    având în vedere Raportul comun al Comisiei pentru afaceri europene şi al Comisiei pentru politică externă nr. 204 din 15 mai 2015, respectiv nr. XXIV - 54 din 15 mai 2015,

    Senatul adoptă prezenta hotărâre.

    ART. 1

    (1) Senatul salută consultarea amplă "Către o nouă politică europeană de vecinătate" propusă de Comisia Europeană şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate; salută evaluarea asupra politicii de vecinătate pe care comisarul Johannes Hahn o realizează, consideră că o nouă abordare este mai mult decât necesară evaluând experienţele din ultimii 12 ani şi exprimă încrederea în rezultatele concrete şi mai pragmatice ale acestei consultări şi în etapele care urmează.

    (2) Susţine abordarea strategică a PEV, noua politică va trebui să depăşească cadrul conceptual, stabilind obiective concrete. Din aceeaşi perspectivă strategică, Senatul României a susţinut ratificarea acordurilor de asociere ale Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei, Parlamentul României fiind primul dintre parlamentele statelor membre care a finalizat procesul de ratificare.

    (3) Felicită aceste ţări pentru eforturile intense depuse şi încurajează parcursul lor european mai departe, pe baza progreselor înregistrate de fiecare, către deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Totodată, încurajează eforturile Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei în realizarea reformelor şi consolidarea statului de drept care să le permită, pe baza evoluţiilor proprii, calea spre integrarea în Uniunea Europeană.

    (4) Remarcă reformele extrem de profunde, extrem de ambiţioase cerute Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei prin acordurile de asociere, chiar din această etapă de asociere, fără ca aceste ţări să aibă măcar statutul de ţări candidate. Remarcă faptul că, anterior, unele dintre aceste reforme au fost făcute de actuale state central-europene când erau deja state candidate în procesul de negociere. Însă statele membre au cerut reforme intense ţărilor din vecinătatea estică, înainte chiar de fi candidate la aderare sau, mai mult, chiar înainte de a fi parteneri asociaţi. Semnalează riscul aplicării unui dublu standard, astfel încât este corect ca pe măsura unor standarde ridicate ale cererii impuse celor trei state să se formuleze o ofertă corespunzătoare. Este necesar ca statele membre şi Uniunea Europeană să adopte o atitudine corespunzătoare, de a oferi perspectiva parcursului european; dacă îndeplinesc criteriile, acele ţări care au vocaţie europeană să poată adera, fiind necesare instrumente clare care să le susţină şi să le apropie cât mai mult de cauza aderării la UE.

    (5) Observă, cu o amplă asumare la nivel parlamentar, că obiectivele strategice ale PEV nu au fost atinse integral, că trebuie reconfigurată după un ciclu de 12 ani de la momentul lansării politicii de vecinătate. În baza multiplelor evoluţii care au avut loc, "astăzi" înseamnă, în multe cazuri, mai puţină stabilitate la frontierele Uniunii Europene, înseamnă, pe de altă parte, pentru unii dintre vecini, reformă, progres, înseamnă acorduri de asociere, fără însă ca aceste acorduri, din păcate, să aibă ca destinaţie finală integrarea în Uniune Europeană, fiind nevoie de un pas înainte către perspectiva europeană; înseamnă totodată, în anumite situaţii, instabilitate şi riscuri de securitate. Mediul la graniţele de sud şi de est s-a schimbat şi, ţinând cont de interese distincte, pentru că acum sunt interese distincte, este necesară această reconfigurare între vecinătatea sudică şi vecinătatea estică.

    Reconfigurarea politicii de vecinătate, cu precădere pe dimensiunea estică, este şi trebuie considerată o prioritate de vârf nu numai de România, ci de toate statele membre şi Uniunea Europeană. Mai mult ca oricând, unitatea la nivelul Uniunii Europene este în acest moment esenţială.

    Reamintim că, prin politica de vecinătate, UE oferă o parte din beneficiile pe care le are la dispoziţia statelor membre, consolidând astfel stabilitatea, securitatea şi bunăstarea în regiune.

    Deşi politica de vecinătate este diferită de politica de extindere, dincolo de nuanţele pesimiste ale unor state membre sau doar de acelea conceptuale, reverberaţiile integrării europene rămân clare şi pozitive, acele ţări PEV care îndeplinesc criteriile şi condiţionalităţile stabilite de articolul 49 TUE pot aplica pentru a deveni state membre. UE şi-a reconfirmat întotdeauna valorile fundamentale şi trebuie evitate standardele duble. Acele ţări care fac progrese în implementarea reformelor şi urmăresc perspectiva europeană trebuie să primească sprijin substanţial, cu destinaţia finală a aderării la UE.

	

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│PEV ar trebui să fie păstrată? Ar trebui ca atât estul, cât şi sudul să fie │
│cuprinse în continuare într-un cadru unic. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    Susţinem cu fermitate stabilirea unui cadru unic pentru politica europeană de vecinătate, cu o abordare integrată, care să evite competiţia între grupuri de state membre UE în gestionarea dimensiunii sudice şi, respectiv, a celei estice, o politică integrată comună, cu acele diferenţieri de la caz la caz, de la stat la stat, în funcţie de evoluţia lor, de interesele UE, şi ale partenerilor sau de vocaţia europeană pe care o au. În aceeaşi logică, ne pronunţăm în favoarea structurării PEV - atât în est (PaE), cât şi în sud - ca un parteneriat real, în cadrul căruia UE respectă şi susţine aspiraţiile şi opţiunile statelor partenere.

    Salutăm stabilirea unor obiective clare pentru regiuni în cadrul unic al PEV, dar trebuie evitată abordarea comună generală cu statele partenere. În ceea ce priveşte politica de vecinătate estică, prioritatea este de a recompensa acele state care progresează şi care sunt asociate, cărora trebuie să le confirmăm destinaţia europeană finală, de integrare în Uniunea Europeană. Avem un tratat, articolul 49 şi criteriile obiective, valabile pentru toţi, în funcţie de care statele membre iau deciziile politice legate de lărgirea Uniunii Europene. Dacă avem criterii obiective, este corect ca Uniunea Europeană, cu o singură voce, să reconfirme vocaţia europeană şi să spună clar că acele state asociate care îndeplinesc criteriile pot aspira la un moment dat la integrarea europeană, inclusiv pentru a stimula şi a-şi susţine proiectul de reforme interne care trebuie să continue cel puţin în statele asociate care doresc să devină state membre. Poate nu imediat, dar trebuie să o spunem foarte clar, trebuie să fim consecvenţi în Uniunea Europeană cu noi înşine, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un proces de individualizare a noilor obiective PEV adaptate la cadrul geopolitic actual. În contextul unui echilibru general al celor două dimensiuni PEV - sud şi est, subliniem necesitatea unui accent specific pe dimensiunea estică, având în vedere evoluţiile din regiune. O nouă politică de vecinătate poate fi adaptată realităţilor la graniţa de est, care să ofere Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei noi perspective către Uniunea Europeană, cu o integrare mai profundă, ca ţări candidate, cu o poziţie geografică strategică.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.