Inapoi la Cautare

GHID din /2010


de practică medicală pentru specialităţile psihiatrie şi psihiatrie pediatrică*) - "Ghid de farmacoterapie în schizofrenie şi ghid de farmacoterapie în tulburarea depresivă" - (Anexa 1)


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 02.12.2021, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Doriti o forma actualizata , la zi (02.12.2021) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    Conf. univ. dr. Cristinel ŞTEFĂNESCU - U.M.F. Gr. T. Popa Iaşi.

    1 martie 2010

                     GHID DE FARMACOTERAPIE ÎN SCHIZOFRENIE

    Se propune un protocol de farmacoterapie pentru schizofrenie, care să respecte principiile generale ale medicinei bazate pe dovezi ("Evidence based medicine"). Protocolul se aplică pacienţilor peste 17 ani şi are scopul să îndrume şi nu să limiteze judecata şi experienţa clinicianului.

    Schizofrenia este o afecţiune psihiatrică majoră, multisistemică, cu un suport neurobiologic conturat, caracterizându-se prin afectarea întregii personalităţi. Principalele simptome întâlnite în schizofrenie pot fi grupate în simptome pozitive (delir, halucinaţii), simptome negative (aplatizarea afectivă, apatie, hipobulie), alterare cognitivă, simptome depresive, manifestări comportamentale de tipul agitaţiei psihomotorii sau inhibiţiei psihomotorii. Se consideră că maladia prezintă o mare heterogenitate simptomatologică, corelată cu modele neurobiologice diferenţiate, în consecinţă, abordarea terapeutică lipsită de adecvare farmacologică bazată pe un model neurobiologic explică parţial eşecurile terapeutice înregistrate, frecvenţa înaltă a remisiunilor incomplete, a recidivelor şi evoluţiei cronice defectuale.

    Se asociază comorbidităţi psihiatrice (depresie, adicţie, comportament autolitic, deteriorare cognitivă importantă) şi non-psihiatrice importante (diskinezie tardivă, fenomene extrapiramidale, hiperprolactinemii, disfuncţii sexuale, boli cardiovasculare, dislipidemiile, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, sindromul metabolic) ce determină un grad de invaliditate şi dependenţă marcat, asociat unui risc de mortalitate ridicat, cu costuri de îngrijire semnificativ crescute. Riscul evoluţiei de proastă calitate este direct proporţional cu slaba calitate a remisiunilor, iar evoluţia cronică se corelează cu episoadele multiple şi cu scăderea aderenţei şi complianţei la tratament. Evoluţia schizofreniei este dependentă de menţinerea integrităţii şi funcţionalităţii structurilor cerebrale şi păstrarea neuroprotecţiei.

    Modificările structurale cerebrale decelabile neuroimagistic anticipează disconectivitatea şi rezistenţa terapeutică. Antipsihoticele din prima generaţie (neurolepticele) scad semnificativ neuroprotecţia, comparativ cu antipsihoticele din a doua generaţie (Liebermann, 2004).

    În ultimii ani au fost elaborate o serie de ghiduri pentru tratamentul schizofreniei şi au fost propuşi algoritmi terapeutici. Scopurile principale ale unui ghid terapeutic sunt de a evalua rolul specific al fiecarui agent farmacologic în tratamentul şi managementul schizofreniei, integrarea datelor din literatura de specialitate având la baza în special rezultatele din studiile clinice randomizate, date farmaco-economice, evaluari tip cost-eficienta pe termen mediu şi lung. În toate ghidurile elaborate începând cu anii '90 există un patern comun, de a include antipsihoticele noi, de a doua generaţie, printre opţiunile pentru tratamentul de prima linie. Documentul de faţă se concentrează asupra tratamentului formelor acute ale bolii psihotice, deoarece tratamentul acestei faze prezintă numeroase oportunităţi de evitare a stigmatizării şi de menţinere a pacienţilor în comunităţile lor. Tratamentului în faza acută conform" Practice Guidelines for the Treatment of Patients with Schizophrenia" are drept scop prevenirea agravarii stării pacientului, controlul tulburarilor de comportament, suprimarea simptomelor, realizarea unei reveniri rapide la cel mai bun nivel de funcţionare, dezvoltarea unei alianţe cu pacientul şi a unei colaborări strânse cu familia acestuia, formularea planurilor de tratament pe termen scurt şi lung, asigurarea asistenţei adecvate de menţinere şi urmărire a pacientului în comunitate şi adaptarea scopurilor tratamentului în contextul comunităţii în care are loc tratamentul.

    DATE EPIDEMIOLOGICE

    Incidenţa schizofreniei este foarte diferită în diverse studii, având ca limite extreme 50 şi 250 la zece mii. Prevalenţa afecţiunii se situează în jurul cifrei de 1 %.

    Pe sexe, distribuţia schizofreniei este cvasiegală. Date epidemiologice recente corelate cu studii de neuropsihologie evidenţiază faptul că tulburările cognitive şi unele disabilităţi şi simptome negative preced cu mult timp debutul clinic, primul episod evidenţiindu-se mai ales prin simptomatologia pozitivă. Debutul se situează în majoritatea cazurilor înaintea vârstei de 30 de ani.

    Pornind de la modelul propus de Crow (schizofrenie pozitivă şi negativă), Eaton - 1996, grupează factorii de vulnerabilitate neurobiologică în două surse:

    ● sursa A - corelată probabil cu factori genetici, non-lezională cerebrală, are o distribuţie uniformă, cu un risc de boală apreciat la 2,5 % din populaţia ce trăieşte sub "spectrul schizofreniei" - schizofrenia fără modificări structurale cerebrale cu conectivitate conservată.

    ● sursa B - afectează 0,2 % din populaţia generală. Andreasen - 1994, aprecia prevalenţa sa la 20-50 % din totalul cazurilor de schizofrenie. Această sursă este considerată ca fiind corelată cu factori de agresiune cerebrală (factori de neurodezvoltare sau factori de vulnerabilitate primară neurobiologică şi biochimică)

    - schizofrenia cu modificări structurale cerebrale şi disconectivitate primară.
<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic