Inapoi la Cautare

DOCUMENT din /2004


de politică şi strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul comunicaţiilor electronice


Puteti sa consultati o forma actualizata valabilă între 07.06.2004 și 15.06.2009 , conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata ,valabilă între 07.06.2004 și 15.06.2009 , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    1. Necesitatea implementarii serviciului universal în sectorul comunicaţiilor electronice

    În România, sectorul comunicaţiilor a cunoscut, în ultimii ani, o evoluţie deosebit de dinamica, având ca principale caracteristici ritmul constant de creştere a investiţiilor şi procesele de privatizare şi liberalizare, pe fundalul unor evolutii tehnologice spectaculoase.

    Comunicaţiile reprezintă astăzi pentru România, ca şi pentru majoritatea statelor lumii, un sector strategic al economiei naţionale. Amploarea investiţiilor atrase, expansiunea rapida şi mai ales capacitatea de a induce un efect multiplicativ de creştere economică, prin potenţialul deosebit de stimulare a dezvoltării altor sectoare au transformat în ultimii douăzeci de ani comunicaţiile într-unul din cele mai importante motoare ale economiei, atât la nivelul fiecăruia dintre statele lumii, cat şi la nivel global.

    Promovarea intereselor utilizatorilor finali reprezintă un obiectiv specific de importanţa majoră al strategiei de dezvoltare a sectorului comunicaţiilor. Instrumentele la care statul trebuie să recurgă pentru atingerea acestui obiectiv sunt multiple şi complexe, mergand de la impunerea unor obligaţii de transparenta menite sa ajute utilizatorii finali în luarea unei decizii informate până la protejarea acestora în relaţia cu furnizorii prin mecanismele de soluţionare a litigiilor, administrate de autoritatea de reglementare. Totodată, statul trebuie să vegheze la implementarea unor sisteme adecvate de apărare a dreptului la viaţa privată în acest sector, în vederea combaterii amenintarilor specifice, inerente utilizării noilor tehnologii de comunicaţie, precum şi la asigurarea integrităţii şi securităţii reţelelor publice de comunicaţii electronice. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu nevoi sociale speciale trebuie să constituie o prioritate, în spiritul politicilor europene de promovare a incluziunii sociale.

    În centrul oricărui program de acţiuni destinat promovării intereselor utilizatorilor finali trebuie să se afle însă definirea şi implementarea unei politici şi strategii de serviciu universal eficiente şi coerente. Accesul la un set minim de servicii de comunicaţii electronice este considerat un drept fundamental al cetăţenilor, esenţial pentru integrarea acestora în comunitate şi, în sens mai larg, în societatea informationala. Serviciile de comunicaţii electronice depăşesc latura personală şi de afaceri a comunicării, constituind un instrument esenţial pentru furnizarea către public a tuturor tipurilor de informaţii, bunuri şi servicii, atât de către administraţia publică (servicii sociale, de învăţământ sau medicale, de exemplu), cat şi de către sectorul privat (serviciile societăţii informationale). Cei care nu au acces la servicii de comunicaţii electronice risca să fie marginalizati în societatea secolului XXI.

    Totodată, asigurarea serviciului universal este un instrument eficient de promovare a coeziunii sociale, economice şi culturale în cadrul comunităţii, cu atât mai important pentru România în contextul procesului de integrare europeană, De asemenea, dezvoltarea serviciilor de comunicaţii electronice încurajează o distribuţie mai echilibrata a populaţiei, având ca efect decongestionarea zonelor metropolitane, reducerea poluarii şi a traficului în marile oraşe, şi contribuie la estomparea diferenţelor de dezvoltare dintre zonele rurale şi cele urbane.

    2. Reglementarea serviciului universal la nivelul Uniunii Europene

    Asigurarea unui nivel determinat de calitate a serviciilor incluse în sfera serviciului universal la un tarif accesibil pentru toţi utilizatorii a fost consacrată ca obiectiv al politicii comunitare în contextul adoptării pachetului de măsuri menite sa pregătească momentul liberalizarii depline a pieţei de telecomunicaţii (liberalizarea serviciului de telefonie, 1998). Într-un mediu monopolist, unicului operator îi revenea în mod firesc obligaţia prestării unui serviciu de interes general, cu toate cerinţele asociate acestuia, iar accesibilitatea tarifelor putea fi asigurata prin subvenţionarea incrucisata între anumite categorii de servicii. O dată cu apropierea liberalizarii, un număr de state membre ale Uniunii Europene, precum şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor au ridicat problema capacităţii forţelor pieţei de a satisface necesităţile de serviciu universal într-un mediu concurential, atât din punct de vedere al calităţii, cat şi din acela al accesibilitatii. În consecinţa, pachetul de reglementări comunitare a fost completat cu normele referitoare la serviciul universal (Directivele 96/19/EC, 97/33/EC şi 98/10/EC), care au stabilit principiul potrivit căruia un set de servicii de telecomunicaţii de baza trebuie să fie întotdeauna disponibil, la un nivel de calitate determinat şi la un tarif accesibil, chiar dacă piaţa liberalizata nu l-ar furniza de la sine în aceşti parametri.

    O dată cu revizuirea cadrului european de reglementare, finalizată prin adoptarea noului pachet de directive în anul 2002, normele referitoare la serviciul universal au fost revizuite şi grupate în Directiva 2002/22/EC privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice. Conform acestei directive, fiecare stat membru are obligaţia de a asigura disponibilitatea unui set minim de servicii pentru toţi utilizatorii finali, la un preţ accesibil şi în condiţii de calitate determinate. Directiva detaliază cerinţele aferente fiecărui serviciu care intră în componenta setului minim şi conţine prevederi referitoare la accesibilitatea tarifelor, controlul cheltuielilor de către utilizatorii finali, calitatea serviciilor, costul asigurării serviciului universal, finanţarea acestuia şi transparenta mecanismului de finanţare, precum şi la posibilitatea revizuirii setului minim de servicii, în lumina evolutiilor sociale, economice şi tehnologice.

    3. Reglementarea serviciului universal în România

    3.1. Regimul anterior Legii nr. 304/2003

    În România, Legea nr. 74/1996 a telecomunicatiilor a consacrat principiul serviciului universal ca un principiu de baza al activităţii de reglementare a sectorului de telecomunicaţii din România. În înţelesul acestei legi, principiul serviciului universal reprezenta furnizarea unui ansamblu minimal de servicii de calitate determinata, la tarife accesibile, pe întreg teritoriul tarii. Datorită faptului ca datează din 1996, această lege nu a transpus mai detaliat cerinţele specifice ale legislaţiei comunitare cu privire la serviciul universal. Din acest motiv, Legea nr. 74/1996 nu conţinea prevederi referitoare la serviciile incluse în sfera serviciului universal, la cerinţele pe care acestea trebuie să le îndeplinească sau la mecanismele de finanţare a serviciului universal.

    Datorită gradului redus de dezvoltare a infrastructurii de telecomunicaţii, s-a apelat, în scopul asigurării serviciului universal, la mecanismul impunerii obligaţiilor de dezvoltare prin licenta de operare a reţelei de telefonie fixa. Pentru acoperirea costurilor generate de îndeplinirea acestor obligaţii, S.N.Tc. "Romtelecom" - S-A. a primit dreptul exclusiv de a furniza servicii de telefonie vocala fixa şi linii de cablu închiriate până la 31 decembrie 2002.

    Până la sfârşitul anului 2002 S.N.Tc, "Romtelecom" - S.A. a avut, conform licenţei de operare, obligaţii legate de serviciul universal, concretizate în stabilirea unor obiective minime de dezvoltare, respectiv: digitalizarea graduala a reţelei şi instalarea unui anumit număr de linii noi pe an până la sfârşitul anului 2002, creşterea în fiecare an a nivelului de calitate a serviciilor de telecomunicaţii de baza, până la aceeaşi dată, instalarea de telefoane publice, asigurarea de servicii privind registrele de abonati, precum şi tratarea apelurilor de urgenta. O dată cu liberalizarea deplina a pieţei de comunicaţii electronice la 1 ianuarie 2003, obligaţiile de serviciu universal ale S.N.Tc. "Romtelecom" - S.A. au încetat.

    3.2. Regimul instituit de legea nr. 304/2003
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.