Succesele repurtate de poporul român în opera de construcţie socialistă, progresul continuu al economiei, ştiinţei şi culturii, activitatea educativă desfăşurată prin şcoala, alte instituţii cultural-educative, organizaţii de stat şi obşteşti, au determinat o profunda innoire spirituală a societăţii noastre, creşterea conştiinţei politico-cetăţeneşti a maselor largi populare. Ca urmare a ridicării la un nivel tot mai înalt a gradului de responsabilitate socială, oamenii muncii iau atitudine împotriva acelora care, sub influenţa unor mentalitati înapoiate, refuza să se încadreze într-o activitate utila, duc o viaţa parazitara, tulbura ordinea şi liniştea publică, încalcă cele mai elementare norme de convieţuire socială, provocind indignarea cetăţenilor. Sarcini deosebite revin familiei, şcolii, organizaţiilor de masa şi obşteşti, colectivelor de muncă, precum şi grupelor de sprijin ale militiei, care prin activităţi instructiv-educative, prin concursul dat organelor de menţinere a ordinii publice, trebuie să-şi aducă în continuare o mai mare contribuţie în prevenirea şi combaterea tuturor manifestărilor antisociale, contrare regulilor de buna-cuviinţă, ce exprima concepţii străine principiilor de viaţa socialistă. Totodată, se impune luarea de măsuri şi pe plan legislativ pentru lichidarea manifestărilor incompatibile cu ţinuta morala a omului societăţii socialiste şi asigurarea ordinii publice necesare exercitării nestingherite a drepturilor garantate de lege tuturor cetăţenilor. În acest scop, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
ART. 1 Constituie contravenţie şi se sancţionează cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei următoarele fapte, săvîrşite de persoane care se sustrag de la îndatorirea cetateneasca de a-şi asigura mijloacele de existenta prin munca, tinzind la practicarea unui mod de viaţa parazitar, dacă aceste fapte nu se săvîrşesc în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni: a) apelarea la mila publicului, de către o persoană care, deşi are capacitate de muncă sau posibilităţi de întreţinere, recurge la aceasta pentru a-şi asigura mijloace de subzistenta sau a-şi spori veniturile, precum şi determinarea unei persoane la săvîrşirea unor astfel de fapte, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor legale de întreţinere a acesteia sau pentru obţinerea unor foloase materiale; b) atragerea de persoane, sub orice formă, săvîrşită în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice, în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea, pentru a obţine foloase materiale; c) organizarea, îngăduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele decît cele autorizate, potrivit legii - în scopul dobîndirii, pe aceasta cale, a unor venituri ilicite; d) iniţierea sau constituirea unor grupuri de persoane care, prin comportarea lor, exprima o conceptie de viaţa parazitara sau anarhica, contrară regulilor elementare de buna-cuviinţă, străină principiilor de convieţuire socialistă, precum şi sprijinirea sub orice formă a unor astfel de grupuri sau aderarea la acestea.
ART. 2 Constituie contravenţie următoarele fapte prin care se aduce atingere ordinii şi liniştii publice, dacă, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni: a) săvîrşirea de către o persoană, în public, de acte, gesturi, fapte ori folosirea de expresii indecente, jignitoare, obscene, de natura sa provoace indignarea cetăţenilor; b) comportarea jignitoare faţă de organul de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflat în exerciţiul funcţiunii, ori împiedicarea acestuia de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul militiei ori al altui organ judiciar sau de a lua măsurile necesare pentru menţinerea ordinii publice;