Inapoi la Cautare

DECIZIE 973 /2012


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 14.04.2021, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (14.04.2021) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

    (6) Persoanele cărora li s-a eliberat bilet de intrare au obligaţia să-l păstreze, pe toată perioada cât se află în incinta locaţiei în care se eliberează astfel de bilete.

    (7) Biletele de intrare se vor emite în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice."

    În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 42 referitor la interzicerea muncii forţate, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică şi art. 56 alin. (2) referitor la contribuţiile financiare.

    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 205 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 6 iunie 2003, a reţinut că domeniul jocurilor de noroc ridică serioase probleme pe planul ordinii şi al moralei publice, ceea ce justifică adoptarea unor măsuri restrictive.

    În continuare, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a luat în considerare şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii de a presta servicii. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că jurisprudenţa europeană statuează, în esenţă, următoarele:

    - în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune;

    - obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori;

    - o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar;

    - art. 46 alin. (1) din Tratatul CE permite restricţii ale libertăţii de a presta servicii, justificate de motive de ordine publică, de siguranţă publică sau de sănătate publică, cum ar fi obiectivele de protecţie a consumatorilor, de prevenire a fraudei şi a incitării cetăţenilor la o cheltuială excesivă legată de joc, precum şi de prevenire a tulburărilor ordinii sociale în general;

    - statele membre sunt libere să stabilească, potrivit propriei scări de valori, obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc şi, eventual, să definească cu precizie nivelul de protecţie urmărit. De asemenea, trebuie ca restricţiile pe care le impun să îndeplinească cerinţele care reies din jurisprudenţa Curţii, în special în ceea ce priveşte proporţionalitatea lor.

    Prin urmare, Curtea reţine că piaţa jocurilor de noroc este o piaţă restrictivă, dreptul de a organiza jocuri de noroc, precum şi condiţiile de exploatare şi practicare a acestora constituind monopol de stat, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009.

    Plecând de la aceste premise, Curtea constată că în domeniul exploatării jocurilor de noroc - monopol de stat - statul poate adopta condiţiile pe care le consideră necesare tocmai pentru a salvgarda imperativul interesului public, precum şi pentru a asigura un control eficient al acestei activităţi în scopul evitării comportamentelor care intră în sfera penalului. Astfel, impunerea în sarcina organizatorilor de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor sau de tipul slot-machine a obligaţiei de a permite accesul în aceste locaţii numai pe baza unui bilet de intrare se circumscrie tocmai dreptului statului de a impune reguli de disciplină economică, fără a aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 45 referitor la libertatea economică.

    Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile art. 13 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită. Astfel, deşi contravaloarea biletelor de intrare va fi achitată de organizatorii de jocuri de noroc în avans (potrivit Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 52/2011 pentru aprobarea condiţiilor de emitere a biletelor de intrare la jocurile de noroc caracteristice activităţii cazinourilor şi la jocurile de noroc tip slot-machine), aceasta va fi recuperată de la fiecare persoană care intră în cazinou, indiferent dacă aceasta participă ori nu la jocurile de noroc, sau de la jucători în cazul jocurilor de noroc de tipul slot-machine.

    În ceea ce priveşte raportarea la prevederile constituţionale ale art. 56, Curtea reţine, astfel cum a statuat în jurisprudenţa sa constantă, că regula generală în materia impozitelor şi taxelor este cuprinsă în art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", iar potrivit art. 56 din Constituţie, contribuţia cetăţenilor la cheltuielile publice constituie o îndatorire fundamentală a acestora, neputându-se reţine, de principiu, că prin stabilirea pe cale legală a unui impozit sau majorarea acestuia s-ar leza dreptul de proprietate al unei persoane. Din aceste reglementări constituţionale rezultă că stabilirea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul de a stabili cuantumul acestora.

    În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 42 din Constituţie, Curtea constată că acestea se referă la interzicerea muncii forţate, neavând incidenţă în soluţionarea prezentei cauze.

<   2   3   4   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.