┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate referitoare la Legea pentru modificarea
art. 7 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, formulată de Preşedintele României. 2. Sesizarea a fost întemeiată pe dispoziţiile
art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, ale
art. 11 alin. (1) lit. A.a) şi ale
art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.906 din 10 iulie 2020 şi constituie obiectul Dosarului nr. 959A/2020. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că legea criticată - prin care sunt interzise în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, activităţile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi, contravine prevederilor constituţionale ale
art. 1 alin. (3), alin. (4) şi
alin. (5), referitoare la statul de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv la respectarea
Constituţiei şi a legilor, ale
art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii în coroborare cu cele ale
art. 32 privind asigurarea accesului la învăţătură şi cu cele ale
art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor, ale
art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor internaţionale în materia drepturilor fundamentale ale omului, ale
art. 29 privind libertatea conştiinţei, ale
art. 30 alin. (1) şi
alin. (2) referitoare la libertatea de exprimare şi la interzicerea cenzurii, ale
art. 32 alin. (6) referitoare la autonomia universitară, precum şi ale
art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, pentru motivele expuse, în esenţă, în continuare. Susţinerile referitoare la încălcarea art. 29 din Constituţie privind libertatea conştiinţei 4. Se consideră că soluţia Parlamentului de a impune prin lege ce activităţi, teorii sau opinii şi cu ce scop se pot constitui acestea în activităţi educative care să poată fi desfăşurate în unităţile de învăţământ şi, prin urmare, ce discipline se pot studia în mediul şcolar sau academic contravine libertăţii individuale de conştiinţă, întrucât, prin această formă, dispoziţia normativă este de natură să îngrădească libertatea de gândire şi a opiniilor. Norma, prin ea însăşi, reprezintă o condiţionare de natură legală a libertăţii gândirii şi a opiniilor, deoarece aceasta realizează întocmai o interpretare pe cale legislativă a scopului/finalităţii procesului de gândire. Or, libertatea conştiinţei se manifestă potrivit propriului discernământ al individului.