┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 73 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Cooperativa Meşteşugărească „Crinul“ - S.A. din Rădăuţi în Dosarul nr. 1.004/285/2016 al Judecătoriei Rădăuţi şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 767D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a acesteia. Consideră că nu poate fi reţinută critica prin raportare la
art. 16 din Constituţie, arătând că reglementarea ce face obiectul excepţiei se justifică prin faptul că încă de la introducerea cererii de chemare în judecată pârâtul cunoaşte pretenţiile reclamantului şi, în consecinţă, ştie dacă este necesar să cheme sau nu în garanţie o altă persoană, pe când în cazul reclamantului, o astfel de necesitate poate să rezulte ca urmare a susţinerilor pârâtului cuprinse în întâmpinare sau în cererea reconvenţională. Totodată, în considerarea principiului exercitării cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor, dacă ştie că se impune să cheme un terţ în garanţie, pârâtul trebuie să indice de la bun început acest lucru. De altfel, dacă nu formulează cerere de chemare în garanţie, pârâtul are oricând la îndemână posibilitatea introducerii unei acţiuni principale. De asemenea, acestuia i se poate opune excepţia procesului rău condus, exceptio mali processus. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.004/285/2016, Judecătoria Rădăuţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 73 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Cooperativa Meşteşugărească „Crinul“ - S.A. din Rădăuţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei „acţiuni în daune delictuale“. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât pârâtul este lipsit de posibilitatea de a formula o cerere de chemare în garanţie după expirarea termenului de depunere a întâmpinării, atunci când este posibil ca acest mijloc procesual să fie singura lui apărare validă. Se arată că reclamantul are posibilitatea ca prin răspunsul la întâmpinare să propună probe noi, astfel cum s-a întâmplat chiar în procesul în care a fost ridicată excepţia. Precizează că reclamantul poate introduce în mod intenţionat o cerere de chemare în judecată aparent neîntemeiată, care să determine lipsa unui răspuns - sau cel mult un răspuns minimal - de la pârât, prin întâmpinare. După aceasta, prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul îşi poate prezenta adevăratele probe pe care îşi bazează pretenţiile, moment în care pârâtul nu mai poate face o cerere de chemare în garanţie, chiar dacă ar dori acest lucru. Se susţine că se restrâng dreptul la apărare şi dreptul de acces liber la justiţie, în condiţiile în care chemarea în garanţie este considerată o adevărată acţiune. Totodată, se încalcă şi principiul egalităţii în drepturi, întrucât nu se justifică poziţia de superioritate pe care o are reclamantul faţă de pârât în ceea ce priveşte posibilitatea de a formula o cerere de chemare în garanţie, cu referire la termenul în care o asemenea cerere poate fi formulată. În acelaşi timp, este exclus dreptul pârâtului ca printr-o cerere reconvenţională să invoce o garanţie, chiar dacă în această situaţie el are o poziţie similară cu cea a unui reclamant. Se critică, de asemenea, şi situaţia diferită faţă de termenul pe care îl are intervenientul principal pentru a formula o cerere de chemare în garanţie, arătându-se că limitarea posibilităţii pârâtului de a invoca o cerere de chemare în garanţie nu are la bază o justificare rezonabilă, astfel că se încalcă şi
art. 21 din Constituţie în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil. 6. Judecătoria Rădăuţi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, în opinia sa, textul de lege criticat nu aduce atingere prevederilor din
Legea fundamentală invocate de autoarea excepţiei.