Inapoi la Cautare

DECIZIE 841 /2015


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 18.09.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (18.09.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Gheorghe Oncică în Dosarul nr. 18.648/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 323D/2015 al Curţii Constituţionale.

    2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Seraphina Ivona Fulicea, doamna avocat Anca Ghencea, membru al Baroului Bucureşti, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei şi partea Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmului "România Film" din Bucureşti au depus note scrise prin care susţin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului părţii Seraphina Ivona Fulicea, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că asupra constituţionalităţii prevederilor de lege criticate, prin raportare la art. 16 din Legea fundamentală, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat şi a constatat, prin mai multe decizii, că nu este încălcată egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Precizează că situaţia de fapt din acele decizii este similară cu cea din cauza de faţă, astfel că se impune menţinerea acestei jurisprudenţe. Mai arată că, în speţă, contestaţia cu privire la respingerea notificării a fost admisă, iar imobilul revendicat a fost restituit în natură, deşi unii dintre contestatori sunt cetăţeni străini. În ce priveşte invocarea art. 20 din Constituţie apreciază că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci vizează, de fapt, verificarea prevederilor Acordului româno-francez din 1959 prin raportare la actuala Constituţie, control care nu poate fi, însă, exercitat. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 148 din Constituţie arată că nu este motivată.

    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, menţionând că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea reţinând că acesta nu instituie discriminări sau privilegii între cetăţeni şi nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetăţenii aflaţi în situaţii identice. Precizează că celelalte critici nu pun în discuţie probleme de neconstituţionalitate, ci doar de interpretare şi aplicare a legii la speţă.

    6. După strigarea cauzei se prezintă autorul excepţiei, care cere permisiunea de a-şi susţine cauza. Deliberând, Curtea admite cererea.

    7. Având cuvântul, autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că opozabilitatea acordurilor internaţionale îşi are temeiul în principiul lex voluntatis, care permite părţilor să aleagă legea aplicabilă. În virtutea acordurilor internaţionale menţionate în anexa nr. 1 la Legea nr. 10/2001, despăgubirea efectivă a cetăţenilor străini s-a stabilit de comun acord între statele cosemnatare, urmând să fie realizată conform procedurilor interne ale statului respectiv. Aşadar, tratatul a transformat dreptul de proprietate al cetăţenilor străini într-un drept de creanţă faţă de statul cosemnatar. Precizează că situaţia juridică a cetăţenilor străini care declară că nu au primit despăgubiri de la statul cosemnatar nu este identică cu cea a cetăţenilor români pentru care nu a existat, anterior Legii nr. 10/2001, nicio măsură de reparaţie pentru bunurile preluate abuziv de statul român în perioada de referinţă a legii menţionate.

    8. Faţă de cele susţinute de autorul excepţiei, preşedintele Curţii acordă din nou cuvântul apărătorului părţii Seraphina Ivona Fulicea, care precizează că cele afirmate de autorul excepţiei confirmă faptul că acesta argumentează contrarietatea dintre Acordul româno-francez din 1959 şi Constituţie, iar nu cea dintre art. 5 din Legea nr. 10/2001 şi Legea fundamentală, şi menţionează faptul că autorul excepţiei nu are niciun interes personal în cauză, fiind un simplu locatar în imobilul care are o cale de acces comună cu imobilul revendicat, care este un cinematograf. Totodată, arată că nu s-a făcut niciodată dovada că suma plătită de statul român statului francez ar fi ajuns vreodată în posesia clienţilor săi.

    9. Reprezentantul Ministerului Public arată că îşi menţine concluziile de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinute anterior.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    10. Prin Încheierea din 17 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 18.648/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Gheorghe Oncică, intervenient în interesul pârâtei Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmului "România Film" din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii reclamanţilor adresată instanţei ca urmare a refuzului nejustificat al pârâtei, în calitate de entitate deţinătoare a unui imobil pe care l-au revendicat în temeiul Legii nr. 10/2001, de a le soluţiona notificarea formulată.

    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 sunt echivoce, dând naştere la două interpretări diferite. Astfel, într-o primă interpretare, cetăţenii străini intraţi sub incidenţa tratatelor internaţionale menţionate în anexa nr. 1 la Legea nr. 10/2001, în baza cărora statul român a plătit către statele cosemnatare despăgubiri negociate în prealabil, pentru anumite bunuri, acolo enumerate, nu sunt îndreptăţiţi să se prevaleze de prevederile Legii nr. 10/2001, chiar dacă susţin că nici ei, nici autorii lor nu au încasat niciun fel de despăgubiri din partea statului cosemnatar. Într-o a doua interpretare, textul de lege criticat ar permite beneficiul Legii nr. 10/2001 şi cetăţenilor străini care, din diverse motive, inclusiv din propria lor culpă, nu ar fi încasat niciun fel de despăgubiri din partea statului cosemnatar şi doresc, în prezent, inclusiv o restituire în natură, deşi dreptul acestora de proprietate a fost convertit, prin efectul tratatelor menţionate, într-un drept de creanţă faţă de statul co-semnatar. Autorul excepţiei susţine că această din urmă interpretare, care se regăseşte şi în una din deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 1.927 din 17 iunie 2014), este greşită deoarece îi discriminează pe cetăţenii români faţă de cei străini ale căror proprietăţi au fost naţionalizate în perioada de referinţă a Legii nr. 10/2001. În acest sens arată că cetăţenii români cărora statul le-a naţionalizat proprietăţile nu au beneficiat în trecut de nicio formă de compensare, în schimb, cetăţenilor străini aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, adică ale căror bunuri au fost naţionalizate, care au intrat sub incidenţa tratatelor menţionate în anexa nr. 1 a legii, statul român le-a oferit un remediu echitabil ca urmare a faptului că statul cosemnatar a preluat obligaţia despăgubirii individuale a respectivilor cetăţeni străini, în urma plăţii de către statul român către statul cosemnatar a unei despăgubiri. Or, art. 5 alin. (1) din legea menţionată îi tratează pe cetăţenii străini care nu au primit despăgubiri din partea statului cosemnatar, din culpa lor ori a statului cosemnatar, la fel ca pe cetăţenii români afectaţi de măsurile abuzive care nu au avut, însă, la dispoziţie niciun fel de remediu până la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001. Autorul excepţiei mai susţine că textul de lege criticat introduce un tratament discriminatoriu şi între cetăţenii străini intraţi sub incidenţa aceluiaşi acord, dintre cele menţionate în anexa nr. 1 a Legii nr. 10/2001, după cum au solicitat sau nu statului cosemnatar despăgubirile cuvenite, şi aduce, totodată, grave prejudicii statului român. Astfel, cetăţenii străini care s-au conformat tratatului şi au solicitat despăgubiri de la statul cosemnatar nu mai sunt îndreptăţiţi la nicio reparaţie, chiar dacă au primit despăgubiri infime faţă de valoarea proprietăţilor naţionalizate, în schimb, cetăţenii străini care nu au respectat tratatul şi nu au urmat procedura de despăgubire prevăzută prin acord ar fi, în prezent, îndreptăţiţi să primească despăgubiri de la statul român, suplimentare celor plătite deja de stat prin tratat şi fără ca statul român să mai aibă vreo vinovăţie în acest caz, el îndeplinindu-şi toate sarcinile convenite prin acord.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.