┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
│ │delegat │
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată din oficiu în Dosarul nr. 12.836/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.397D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare a fost în mod legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, în ipoteza în care reclamant în cauza de contencios administrativ este judeţul, deci o unitate administrativ-teritorială, acesta este reprezentat în justiţie de preşedintele consiliului judeţean, care reprezintă o autoritate publică. Prin urmare, nu există niciun dubiu cu privire la incidenţa normei care stabileşte competenţa teritorială a instanţei de la sediul pârâtului, întrucât judeţul, persoană juridică de drept public, se încadrează în ipoteza normei care prevede această competenţă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 12.836/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IIa contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Tribunalul Bucureşti arată că a fost sesizat, în temeiul reglementat de
art. 51 alin. (2) din capitolul V al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, cu o acţiune prin care reclamantul, persoană juridică de drept public (beneficiar în înţelesul dat de
art. 2 din ordonanţa de urgenţă menţionată), a atacat decizia pronunţată în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unui titlu de creanţă. Astfel, instanţa de contencios administrativ este sesizată cu un raport juridic de drept administrativ reglementat prin norma specială reprezentată de
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 care, pentru identificarea instanţei competente, face trimitere la prevederile normei generale reprezentate de
Legea nr. 554/2004. În identificarea instanţei competente, în aplicarea
art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, Tribunalul Bucureşti constată că instanţa competentă din punct de vedere material în cazul de faţă este tribunalul, prin aplicarea
art. 10 alin. (1) şi
(1^1) din Legea nr. 554/2004. Arată că identificarea instanţei competente din punct de vedere teritorial se realizează, în temeiul
art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, prin aplicarea
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.