Inapoi la Cautare

DECIZIE 767 /2016


referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 08.12.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (08.12.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Benke Karoly - magistrat-asistent-şef


    1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "proiectului de Lege pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, precum şi a proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004", obiecţie formulată de Guvernul României.

    2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.957/24 octombrie 2016 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.325A/2016.

    3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată că "cele două proiecte de lege" determină cheltuieli suplimentare ale bugetului general consolidat, fără respectarea prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituţie. Se învederează faptul că "dreptul parlamentarilor de a legifera" trebuie să se circumscrie cadrului constituţional, ceea ce înseamnă că, atunci când aceştia îşi exercită dreptul antereferit şi acordă drepturi băneşti pentru anumite categorii de persoane, trebuie să ţină seama de art. 138 alin. (5) din Constituţie referitor la indicarea sursei de finanţare a cheltuielii angajate. Se subliniază că propunerile legislative nu au fost însoţite de fişele financiare prevăzute de lege. În susţinerea celor de mai sus sunt redate considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 22 din 20 ianuarie 2016, precum şi prevederile art. 15 alin. (1) şi (3) din Legea privind finanţele publice nr. 500/2002 şi ale art. 15 alin. (1) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

    4. Se mai arată că în cuprinsul "celor două proiecte de legi" nu este prevăzut un termen pentru intrarea lor în vigoare, astfel încât acestea, intrând în vigoare la 3 zile de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, afectează în mod direct veniturile şi cheltuielile bugetare pe anul 2016. Se mai subliniază că "aceste două proiecte de acte normative" nu sunt corelate cu Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015.

    5. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

    6. Preşedintele Senatului apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.

    7. Se arată că sursa de finanţare a indemnizaţiilor acordate participanţilor la revolta anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni din vara anului 1977 este cuprinsă în art. 25^7 alin. (1) din Legea privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, şi anume bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Se susţine că legile criticate ar urma să intre în vigoare în anul bugetar 2017, Guvernul având la dispoziţie timpul necesar să evalueze până la dezbaterea parlamentară a proiectului de buget pentru anul 2017 a sumelor necesare pentru plata indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, astfel cum aceasta este modificată şi completată de Parlament. Se apreciază că sesizarea Curţii Constituţionale urmăreşte doar să împiedice voinţa legislativă a Parlamentului de acordare a unor indemnizaţii reparatorii pentru persoanele antereferite.

    8. Se mai arată că invocarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale pentru a justifica sancţionarea unui viciu legislativ inexistent este o lipsă de profesionalism din partea Guvernului.

    9. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

    10. La termenul de judecată fixat pentru data de 23 noiembrie 2016, Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pronunţarea asupra cauzei pentru data de 14 decembrie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

                              CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Preşedintelui Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legilor criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

    11. Cu privire la legalitatea sesizării sale, Curtea reţine că Guvernul României, în mod atipic, a sesizat Curtea Constituţională cu o singură obiecţie de neconstituţionalitate vizând două "proiecte de lege", şi anume Legea pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, precum şi Legea privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. De principiu, sesizarea trebuie să aibă ca obiect neconstituţionalitatea unei legi sau a unor dispoziţii din lege, nicidecum mai multe legi sau dispoziţii din mai multe legi. Totuşi, Curtea observă că există atât o conexiune logică între cele două legi supuse controlului de constituţionalitate sub aspectul actului normativ de bază supus modificării şi completării, şi anume Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cât şi o identitate între textele constituţionale invocate, respectiv între motivările criticilor de neconstituţionalitate, întrucât întreaga problematică a obiecţiei de neconstituţionalitate vizează existenţa sursei de finanţare pentru plata unor indemnizaţii acordate persoanelor care au luptat împotriva regimului comunist în condiţiile extinderii sferei acestor persoane şi a stabilirii unui moment în timp anterior al acordării lor faţă de cel existent în prezent. De altfel, în propuneri de lege s-au arătat următoarele: "trebuie să vă spun că ar fi fost mai bine dacă Comisia juridică ar fi respectat prevederile Regulamentului şi ar fi avut un singur raport. Astfel am fi avut o singură lege, care ar face mai uşor de citit modificările ulterioare" [intervenţie a domnului deputat Marton Arpad Francisc, a se vedea Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 139 din 10 octombrie 2016, p. 26].

    12. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că, în ipoteza particulară a cauzei, a fost legal sesizată şi, în consecinţă, va judeca obiecţia de neconstituţionalitate în mod unitar, prin pronunţarea unei singure decizii.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.