Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Societatea Nova Apaserv - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 2.207/40/2014 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 845D/2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că este de competenţa legiuitorului să stabilească categoriile de personal care intră sub incidenţa actului normativ, precum şi faptul că autoarea excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.207/40/2014, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Societatea Nova Apaserv - S.R.L. din Botoşani într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unui act administrativ fiscal. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale, întrucât amnistia fiscală reglementată nu are în vedere salarizarea personalului angajat în societăţile cu capital de stat. Se mai arată că prin
art. 2 lit. j) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este definită entitatea auditată ca fiind autoritatea publică, compania/societatea naţională, regia autonomă, societatea reglementată de
Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deţine, singur sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social. Se mai susţine că, deşi se supune aceloraşi obligaţii de control din partea organelor Curţii de Conturi, respectiv este obligată să stabilească salariile în funcţie de limitele prevăzute de lege, nu a beneficiat de aceleaşi drepturi la momentul apariţiei legii amnistiei fiscale. 6. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. Instanţa arată că legiuitorul este cel care poate stabili categoriile de personal care pot beneficia de prevederile legii de amnistie fiscală. Aceste dispoziţii legale vin în contradicţie cu normele constituţionale invocate de o parte, întrucât nu au în vedere toate categoriile de salariaţi plătite de la bugetul de stat, ci doar pe aceia ai instituţiilor publice, excluzând angajaţii societăţilor cu capital integral de stat. 7. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi reţinută, întrucât dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Principiul egalităţii în faţa legii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situaţii egale, iar situaţiile în mod obiectiv diferite justifică chiar şi din punct de vedere constituţional un tratament juridic diferit. Astfel, personalul bugetar şi cel al societăţilor cu capital de stat se află într-o situaţie obiectiv deosebită, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificaţia încălcării principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Acordarea amnistiei fiscale este o excepţie, iar stabilirea categoriilor de personal cărora se acordă ţine exclusiv de opţiunea legiuitorului. 9. Pe de altă parte, se arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate urmăreşte modificarea soluţiei legislative în sensul extinderii categoriilor de personal care să beneficieze de exonerarea de la plată a sumelor reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia "Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a ţării", fiind în contradicţie şi cu dispoziţiile
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,