Inapoi la Cautare

DECIZIE 747 /2015


referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 13.12.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (13.12.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Benke Karoly - magistrat-asistent-şef


    1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, obiecţie formulată de Preşedintele României.

    2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.557/16 octombrie 2015 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.508A/2015.

    3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt invocate atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, constând în încălcarea art. 61 şi art. 75 alin. (1) şi (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin. (3) din Constituţie, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă, constând în încălcarea art. 1 alin. (5) şi art. 123 alin. (5) din Constituţie.

    4. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, se apreciază că Legea nr. 215/2001 şi Legea nr. 340/2004, completate prin legea supusă controlului de constituţionalitate, fac parte din categoria legilor organice, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. o) şi art. 123 alin. (3) din Constituţie. În consecinţă, pentru intervenţiile legislative ce vizează Legea nr. 215/2001, Camera decizională urma să fie Camera Deputaţilor, iar pentru cele referitoare la Legea nr. 340/2004, Camera decizională urma să fie Senatul. Luând în dezbatere propunerea legislativă, Camera Deputaţilor, în şedinţa din 3 iunie 2015, a respins-o în integralitate, iar, ulterior, Senatul, în şedinţa sa din 21 septembrie 2015, a hotărât adoptarea sa cu unele modificări şi transmiterea ei spre promulgare Preşedintelui României.

    5. Se arată că reglementările prevăzute la art. 123 alin. (3) din Constituţie se dezbat şi se adoptă de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională; or, contrar dispoziţiilor de competenţă a Camerelor Parlamentului în materie de legiferare, art. II din legea criticată - prin care a fost completată Legea nr. 340/2004 - a fost adoptat de Senat în calitate de Cameră decizională. Întoarcerea legii la Camera Deputaţilor, cu privire la art. II, se impunea cu atât mai mult cu cât Camera Deputaţilor respinsese această iniţiativă legislativă. Aşadar, prin faptul că Senatul nu a dispus întoarcerea legii la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în ceea ce priveşte prevederile art. II din legea dedusă controlului de constituţionalitate, au fost încălcate prevederile art. 75 alin. (1) şi (5) din Constituţie.

    6. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, autorul obiecţiei de neconstituţionalitate arată că dispoziţiile art. I şi art. II pct. 1 din legea criticată reiau o normă deja existentă dintr-o altă lege distinctă, respectiv conţinutul normativ al art. 30 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Or, în ideea unei bune reglementări şi a unei legislaţii ce urmăreşte claritatea normelor, instituirea aceleiaşi norme în conţinutul a trei acte normative (Legea nr. 215/2001, Legea nr. 340/2004 şi Legea nr. 90/2001) nu poate fi primită. Ţinând cont de necesitatea existenţei unicităţii reglementării în materie şi pentru evitarea creării unui paralelism legislativ, este necesară concentrarea reglementărilor cu privire la acelaşi aspect într-un singur act normativ. Nerespectarea acestei cerinţe stabilite chiar prin art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legilor.

    7. De asemenea, se susţine că dispoziţiile art. II pct. 1 din legea analizată referitoare la competenţa prefectului de a verifica legalitatea actelor emise de preşedinţii consiliilor judeţene încalcă art. 123 alin. (5) din Constituţie, întrucât textul constituţional invocat nu prevede în enumerarea limitativă a actelor care pot fi atacate de prefect la instanţele de contencios administrativ şi actele preşedintelui consiliului judeţean. Or, nu se poate adăuga prin lege un nou subiect de drept ale cărui acte să fie supuse controlului de legalitate exercitat de prefect, extinderea sferei de aplicare a prevederilor art. 123 alin. (5) din Constituţie putând fi realizată numai printr-o lege de revizuire a Constituţiei.

    8. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a comunica punctul lor de vedere.

    9. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 2/2.325/CP din 28 octombrie 2015, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.839 din 29 octombrie 2015, punctul său de vedere, prin care apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. Se reţine că în punctul de vedere exprimat se răspunde numai la criticile de constituţionalitate intrinsecă, raportate la art. 1 alin. (5) şi art. 123 alin. (5) din Constituţie.

    10. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituţie, se susţine că actul normativ analizat nu numai că nu încalcă normele de tehnică legislativă referitoare la evitarea paralelismelor legislative, ci, din contră, se integrează organic în sistemul legislaţiei, corelându-se cu celelalte acte normative în vigoare.

    11. Cu privire la încălcarea art. 123 alin. (5) din Constituţie, se arată că prefectul este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 340/2004], reieşind astfel necesitatea reglementării posibilităţii acestuia de a verifica măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială, fapt care respectă art. 123 alin. (5) din Constituţie şi nu adaugă un nou subiect de drept ale cărui acte să fie supuse controlului de legalitate exercitat de prefect. O atare posibilitate - atacarea în contencios administrativ a actelor preşedintelui consiliului judeţean - se justifică cu atât mai mult cu cât, ca şi primarul, preşedintele consiliului judeţean este organ al administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală, ales direct, în condiţiile legii, dar pe care Constituţia nu l-a avut expres în vedere, deoarece, la data adoptării acesteia şi mai apoi a revizuirii sale, preşedintele consiliului judeţean nu era ales direct, ci indirect. De aceea, raţiunile care justifică posibilitatea prefectului de a ataca în contencios administrativ actele primarului se aplică mutatis mutandis şi în privinţa actelor preşedintelui consiliului judeţean. În consecinţă, soluţia normativă criticată este în spiritul prevederilor art. 123 alin. (5) din Constituţie, contribuind la respectarea şi aplicarea principiului legalităţii la nivel local.

    12. Guvernul a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 5/5.728/2015, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.949 din 3 noiembrie 2015, punctul său de vedere, prin care apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate formulată "ar putea fi întemeiată" în privinţa criticilor de neconstituţionalitate raportate la art. 61, art. 75 alin. (1) şi (5) şi art. 123 alin. (3) şi (5) din Constituţie, pe de o parte, şi neîntemeiată în privinţa criticilor de neconstituţionalitate raportate la art. 1 alin. (5) din Constituţie, pe de altă parte.

    13. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 61, art. 75 alin. (1) şi (5) şi art. 123 alin. (3) din Constituţie, se susţine că acestea "ar putea fi întemeiate". Se arată că legea organică ce reglementează atribuţiile prefectului nu face parte din cele prevăzute la art. 75 alin. (1) din Constituţie; aşadar, în cazul legilor care reglementează atribuţiile prefectului, prima Cameră sesizată ar fi trebuit să fie Senatul, iar Camera Deputaţilor, Cameră decizională. De aceea, Senatul nu putea adopta definitiv legea supusă controlului de constituţionalitate, ci trebuia să transmită propunerea legislativă Camerei Deputaţilor care urma să decidă definitiv în procedură de urgenţă asupra textului art. II al propunerii legislative [a se vedea, în acest sens, art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie].

    14. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 1 alin. (5) din Constituţie, se apreciază că legea criticată nu instituie un paralelism legislativ, din contră, vizează corelarea textelor de lege în sensul art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, conform căruia "proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune".
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.