Inapoi la Cautare

DECIZIE 744 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma "în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal"


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 10.12.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (10.12.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Mihaela Ionescu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma "în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal", excepţie ridicată de Marius-Călin Buduşan în Dosarul nr. 209/84/2016 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 264D/2016.

    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Preşedintele Curţii dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.701D/2016 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate «a sintagmei "asigurării bunei desfăşurări a procesului penal" din art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală adoptat prin Legea nr. 135/2010», excepţie ridicată de Lucian Claudiu Mateescu, în Dosarul nr. 345/62/2016/a1.5 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală.

    4. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a comunicat note de concluzii prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.701D/2016 la Dosarul nr. 264D/2016, care a fost primul înregistrat.

    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, reţinând că sintagma "în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal", din cuprinsul dispoziţiilor art. 202 din Codul de procedură penală, se regăsea şi în art. 136 alin. (1) din Codul de procedură penală anterior, existând o practică constantă a instanţelor cu privire la interpretarea acesteia, în acest fel claritatea şi previzibilitatea sintagmei fiind asigurate. Arată că sintagma criticată a făcut obiectul controlului de convenţionalitate în numeroase cauze ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa de la Strasbourg nereţinând vreo critică cu privire la formularea sintagmei, condiţiile impuse în jurisprudenţa instanţei europene fiind ca judecătorul să dovedească în drept şi în fapt necesitatea dispunerii măsurii preventive, o astfel de măsură neputând fi luată exclusiv pentru realizarea scopului reglementat în sintagma criticată. Totodată, precizează că dispoziţiile art. 202 din Codul de procedură penală se coroborează cu dispoziţiile art. 223 din acelaşi cod, pe lângă condiţiile generale pentru realizarea scopului reglementat în art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, fiind necesar a fi îndeplinite şi condiţiile prevăzute de art. 223 din acelaşi cod.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

    7. Prin Încheierea din 17 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 209/84/2016, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma "în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal". Excepţia a fost ridicată de Marius-Călin Buduşan cu ocazia soluţionării cererii de revocare a măsurii arestării preventive luate faţă de inculpatul - autor al excepţiei prin Încheierea penală nr. 6 din 13 ianuarie 2016 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Sălaj în Dosarul nr. 37/84/2016, în care autorul excepţiei este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la acces fără drept la un sistem informatic, complicitate la alterarea integrităţii datelor informatice, complicitate la fraudă informatică şi complicitate la evaziune fiscală. Prin Încheierea penală nr. 32 din 10 februarie 2016, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de autorul excepţiei.

    8. Prin Încheierea din 7 septembrie 2016 pronunţată în Dosarul nr. 345/62/2016/a1.5, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate «a sintagmei "asigurării bunei desfăşurări a procesului penal" din art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală adoptat prin Legea nr. 135/2010». Excepţia a fost ridicată de Lucian Claudiu Mateescu cu ocazia soluţionării cererii de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar, respectiv a cererii de modificare a conţinutului controlului judiciar, formulată în subsidiar, prin înlăturarea obligaţiei de a nu depăşi teritoriul României dispusă faţă de inculpatul - autor al excepţiei. Prin Încheierea din 7 septembrie 2016, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar şi de înlăturare, din măsura controlului judiciar, a obligării de a nu depăşi limita teritorială a României.

    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul din Dosarul Curţii Constituţionale nr. 264D/2016 susţine, în esenţă, că în legislaţie nu există o definiţie legală a noţiunii de "buna desfăşurare a procesului penal", astfel încât sensul acesteia ar putea fi dedus doar din interpretarea proprie a judecătorului. Apreciază că lipsa unei definiţii a sintagmei "buna desfăşurare a procesului penal" este de natură a genera interpretări diferite, lipsite de previzibilitate ale instanţelor de judecată cu ocazia aplicării dispoziţiilor art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, în contextul luării, prelungirii sau menţinerii măsurii arestării preventive. Arată că, în practică, s-a apreciat că sintagma "buna desfăşurare a procesului penal" reprezintă o noţiune care înglobează elemente extrinseci procesului penal, cum ar fi ordinea publică, starea de tensiune pentru colectivitate, include prevenirea săvârşirii unor fapte prevăzute de legea penală de către alte persoane (prevenţia generală) şi pedepsirea persoanei bănuite de săvârşirea unei infracţiuni (promptitudinea dispunerii unei măsuri de coerciţie). Precizează că măsura arestării preventive este o măsură privativă de libertate, fiind cea mai intruzivă şi cea mai drastică măsură preventivă reglementată de Codul de procedură penală, astfel încât, în lipsa unei definiţii legale clare şi previzibile a noţiunii de "buna desfăşurare a procesului penal" se aduce atingere dreptului persoanei la un proces echitabil, privit ca o garanţie a libertăţii individuale. Face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 553 din 16 iulie 2015, paragraful 23, în care instanţa constituţională a constatat că "fiind cea mai intruzivă dintre măsurile preventive, dispunerea măsurii arestului preventiv trebuie să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea limitării într-un mod aleatoriu/subiectiv a unuia dintre drepturile fundamentale esenţiale într-un stat de drept: libertatea individuală. De aceea, cerinţele privind calitatea, precizia şi previzibilitatea legii, în acest context normativ, influenţează, în mod direct şi nemijlocit, dreptul persoanei la un proces echitabil, privit ca o garanţie, în acest caz, a libertăţii individuale. Este îndeobşte admis, fiind reglementat prin dispoziţiile art. 23 din Constituţie, că libertatea individuală nu este absolută, însă limitarea sa trebuie să se facă cu respectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor şi noţiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura dreptului fundamental limitat. Aşadar, standardul constituţional de protecţie a libertăţii individuale impune ca limitarea acesteia să se realizeze într-un cadru normativ care, pe de o parte, să stabilească expres cazurile de limitare a acestei valori constituţionale, iar, pe de altă parte, să prevadă într-un mod clar, precis şi previzibil, aceste cazuri" şi arată că doctrina a reţinut că "buna desfăşurare a procesului penal ar putea fi afectată de conduita necorespunzătoare a suspectului sau inculpatului - încercarea de a influenţa coinculpaţi, martori, persoana vătămată sau experţi, încercarea de a distruge sau altera mijloace materiale de probă, de a împiedica administrarea probatoriului necesar ori alte asemenea activităţi".

    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul din Dosarul Curţii nr. 1.701D/2016 susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate, în măsura în care sintagma folosită de legiuitor pentru justificarea unuia dintre scopurile măsurilor preventive, respectiv "buna desfăşurare a procesului penal", nu este definită de legea care o prevede şi nu există minime repere obiective în funcţie de care să poată fi apreciat conţinutul acestei sintagme, dându-se astfel posibilitatea organelor judiciare să dispună asupra unor măsuri preventive, care reprezintă ingerinţe asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în mod arbitrar. În aceste condiţii, Curtea Constituţională urmează să analizeze în ce măsură sintagma "buna desfăşurare a procesului penal" respectă standardul de claritate şi predictibilitate cerut de Legea fundamentală şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Invocă dispoziţiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora "Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor." Totodată, face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 390 din 2 iulie 2014 şi nr. 405 din 15 iunie 2016 în care s-a statuat cu privire la claritatea limbajului juridic, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 339 din 30 aprilie 2015 în care s-a reţinut că "înţelesul noţiunii de instrucţie penală este unul larg, general", la Decizia Curţii Constituţionale nr. 71 din 23 mai 1996 - prin care instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat cu privire la recursul declarat împotriva Deciziei nr. 12 pronunţată la data de 7 februarie 1996 de Curtea Constituţională prin care instanţa constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Decretul-lege nr. 10/1990 privind regimul paşapoartelor şi al călătorilor în străinătate - şi în care s-a statuat că "este necesar ca legiuitorul să instituie criterii obiective care să reflecte exigenţele principiului proporţionalităţii" în ceea ce priveşte legislaţia privind refuzul eliberării sau retragerii paşaportului persoanelor implicate într-un proces penal. De asemenea, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 16 februarie 2016, paragraful 42, în care s-a reţinut, cu privire la aceleaşi cerinţe de calitate a legii, garanţie a principiului legalităţii, că instanţa de la Strasbourg, prin hotărârile din 5 ianuarie 2000, 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007 şi 24 mai 2007, pronunţate în cauzele Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66) şi Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34), a reţinut obligativitatea asigurării acestor standarde de calitate a legii drept garanţie a principiului legalităţii, prevăzut la art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, prin Hotărârea pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României (paragraful 66), instanţa europeană a reţinut că sintagma "prevăzută de lege" impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern, însă vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză, aceasta trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. S-a reţinut, totodată, că, pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrarului. În plus, a fost statuat faptul că nu se poate considera drept "lege" decât o normă enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita; apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. De asemenea, prin Hotărârea pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României (paragraful 52), instanţa de la Strasbourg a reamintit jurisprudenţa sa constantă, conform căreia "prevăzut de lege" înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern, ci şi calitatea legii în cauză: astfel, aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei şi previzibilă. Totodată, în Hotărârea pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34), instanţa europeană a statuat că noţiunea "drept" folosită la art. 7 din Convenţie corespunde noţiunii de "lege" ce apare în alte articole din Convenţie; ea înglobează dreptul de origine atât legislativă, cât şi jurisprudenţială şi implică condiţii calitative, printre altele, pe cele ale accesibilităţii şi previzibilităţii. Invocă, totodată, Decizia Curţii Constituţionale nr. 712 din 4 decembrie 2014, paragraful 20, în care s-a constatat că măsurile preventive "constituie ingerinţe în dreptul fundamental al libertăţii individuale, prevăzut de art. 23 din Constituţie. Măsura controlului judiciar reprezintă, de asemenea, o măsură intruzivă ce poate afecta şi alte drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie [art. 215 alin. (2) lit. a), b) din Codul de procedură penală], viaţa intimă, familială şi privată [art. 215 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. c), d), f), g) din Codul de procedură penală], libertatea întrunirilor [art. 215 alin. (2) lit. h) din Codul de procedură penală], munca şi protecţia socială a muncii [art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală], şi libertatea economică [art. 215 alin. (2) lit. k) din Codul de procedură penală], reglementate la art. 25, art. 26, art. 39, art. 41 şi, respectiv, art. 45 din Constituţie." Arată că instanţa de contencios constituţional a reţinut că drepturile fundamentale anterior enumerate nu sunt absolute prin natura lor, ele putând fi supuse unor limitări rezonabile printr-o reglementare etatică. Însă, în cauză, textele legale criticate, prin soluţia legislativă promovată, nu reglementează cu privire la configurarea normativă a acestor drepturi, respectiv cu privire la stabilirea conţinutului şi limitelor acestora, ci se referă la o restrângere a exercitării drepturilor, situaţie în care Curtea a constatat incidenţa în cauză a art. 53 din Legea fundamentală şi a analizat dacă această restrângere este conformă cu prevederile acestui text constituţional. Susţine că lipsa unor criterii obiective obligatorii de stabilire a conţinutului noţiunii de "buna desfăşurare a procesului penal", la care judecătorul naţional să se raporteze, a condus la nenumărate hotărâri de condamnare a statului român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru motivări abstracte şi stereotipe, fără a avea în vedere argumente concrete privitoare la cauză şi persoana inculpatului. Menţionează hotărârile pronunţate de instanţa europeană în cauzele Calmanovici împotriva României, Tarău împotriva României, Jiga împotriva României, Degeratu împotriva României. Apreciază că, în raport de conţinutul pe care îl poate avea măsura preventivă a controlului judiciar, potrivit dispoziţiilor art. 215 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală, raportat la scopul bunei desfăşurări a procesului penal prevăzut de art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală, posibilitatea instituirii obligaţiei de a nu părăsi teritoriul ţării în scopul bunei desfăşurări a procesului penal intră în conflict constituţional cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală raportat la art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, restrângerea dreptului la liberă circulaţie în vederea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal neregăsindu-se în limitele permise de pct. 3 al articolului menţionat.

    11. Tribunalul Sălaj - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Arată că, în lipsa unei definiţii legale, sintagma "buna desfăşurare a procesului penal" nu trebuie înţeleasă într-un sens restrâns, ca referindu-se doar la asigurarea prezenţei inculpatului la procesul penal, împiedicarea de a se sustrage de la executarea pedepsei, zădărnicirea adevărului etc., deoarece aceste noţiuni sunt prevăzute distinct în art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală. Sintagma "buna desfăşurare a procesului penal" are o accepţie mai largă, ce înglobează toate celelalte noţiuni şi care cuprinde şi alte elemente intrinseci sau extrinseci procesului penal (cum ar fi, de exemplu, ordinea publică sau o stare de tensiune în rândul colectivităţii). Practica judiciară şi literatura juridică au dat interpretări asemănătoare sintagmei "în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal", neputându-se afirma că aceasta este formulată într-un mod ambiguu, care ar duce la o interpretare arbitrară şi aleatorie de către instanţele de judecată. Pe de altă parte, luarea şi prelungirea unei măsuri preventive nu poate fi dispusă doar dacă se consideră că măsura este necesară în scopul bunei desfăşurări a procesului penal, ci dacă sunt întrunite cumulativ şi alte condiţii, respectiv existenţa unor probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, proporţionalitatea măsurii în raport de gravitatea acuzaţiilor aduse şi, în cazul arestării preventive, întrunirea uneia sau mai multor situaţii dintre cele prevăzute de art. 223 din Codul de procedură penală, în lipsa oricăreia dintre aceste condiţii măsura arestării preventive neputând fi dispusă.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.