┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 83 şi
art. 85 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 7.667/99/2016 şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 694D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile Emanoila Savin şi Casa Judeţeană de Pensii Iaşi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere
art. 16 din Constituţie, situaţiile juridice învederate de autoarea excepţiei, respectiv situaţia soţului supravieţuitor, pe de o parte, şi situaţia concubinului, de cealaltă parte, fiind diferite. Pensia de urmaş reprezintă o măsură de protecţie socială acordată persoanei care a dobândit calitatea de soţ prin efectul căsătoriei, aşa cum este recunoscută de
Codul civil. În legislaţia română concubinajul nu este recunoscut ca o formă de convieţuire. Hotărârea din 1 aprilie 2008 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, invocată de autoarea excepţiei, a analizat o altă situaţie, întrucât în legea germană se recunoştea uniunea consensuală înregistrată. De asemenea, într-o hotărâre recentă a aceleiaşi instanţe din 19 decembrie 2019 în cauza HC şi Comisia Europeană, analizând o situaţie similară celei de faţă, Curtea a reţinut că, în ceea ce priveşte pensia de urmaş, concubinii nu sunt într-o situaţie comparabilă cu cea a persoanelor căsătorite şi a persoanelor care au încheiat o uniune înregistrată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.667/99/2016, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 83 şi
art. 85 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată cu prilejul soluţionării apelului formulat de Emanoila Savin şi Casa Judeţeană de Pensii Iaşi împotriva Sentinţei civile nr. 1.174 din 12 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. 7.667/99/2016, având ca obiect contestaţia formulată de Emanoila Savin împotriva deciziei de pensionare. Prin contestaţia formulată, contestatoarea a solicitat obligarea Casei Judeţene de Pensii Iaşi la acordarea pensiei de urmaş pe o perioadă nedeterminată, deşi durata căsătoriei cu soţul decedat a fost mai mică de 10 ani, întrucât convieţuirea efectivă a fost de peste 20 de ani. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale susţine, în esenţă, că dispoziţiile
art. 83 şi
art. 85 din Legea nr. 263/2010 sunt contrare prevederilor
art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea de tratament şi ale
art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în măsura în care exclud perioada de concubinaj anterioară căsătoriei de la stabilirea dreptului la pensie de urmaş a soţului supravieţuitor. Astfel, consideră că normele de lege criticate reprezintă, din punct de vedere normativ, o ingerinţă legală în dreptul la libera exprimare manifestat prin opţiunea de convieţuire, instituind o inechitate de tratament între persoanele care au calitatea de soţi, pe de o parte, şi cei care se găsesc în relaţii de familie de facto (de concubinaj), de a beneficia de drepturile de urmaş. Legea română nu recunoaşte concubinajul ca formă de convieţuire,
art. 259 din Codul civil definind căsătoria ca „uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii, în scopul de a întemeia o familie“. Or, o uniune liberă ca cea a concubinajului are, practic, acelaşi scop ca şi căsătoria, constând în acordarea de sprijin material, moral unul faţă de celălalt. Faptul că legiuitorul nu recunoaşte existenţa unei astfel de uniuni nu poate justifica singur şi prin el însuşi o inechitate de tratament, cum este cea reţinută de prevederile
art. 83 şi
art. 85 din Legea nr. 263/2010.