I.1. Cu Adresa nr. 51/2.251 din 31 mai 2012, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată de 54 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea
art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a
Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.    2. Autorii sesizării sunt următorii: Mircea-Nicu Toader, Iulian Vladu, Valeriu Tabără, Dănuţ Liga, Victor Boiangiu, Samoil Vîlcu, Mihai Doru Oprişcan, Adrian Gurzău, Toader Stroian, Marius Rogin, Maria Stavrositu, Zanfir Iorguş, Stelian Fuia, Adrian Popescu, Mihai Banu, Vasile Gherasim, Costică Canacheu, Gheorghe Albu, Ioan-Nelu Botiş, Valerian Vreme, Mihai Stroe, Adrian Henorel Niţu, Constantin Dascălu, Stelian Ghiţă-Eftemie, Cristina Elena Dobre, Sever Voinescu-Cotoi, Daniel Buda, Carmen Axenie, Alin Augustin Florin Popoviciu, Viorel Arion, Sorin Ştefan Zamfirescu, Claudia Boghicevici, Ioan Bălan, Sanda Maria Ardeleanu, Mihai Surpăţeanu, Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf, Dumitru Pardău, Gelu Vişan, Marius-Sorin Gondor, Ioan Oltean, Bogdan Cantaragiu, Ioan Holdiş, Adrian Florescu, Doiniţa-Mariana Chircu, Florian Daniel Geantă, Elena Gabriela Udrea, Ştefan-Daniel Pirpiliu, Sulfina Barbu, Dan Gabriel Gospodaru, Cristian Alexandru Boureanu, Tinel Gheorghe, Dan-Radu Zătreanu, Sorin Andi Pandele şi Lucian Nicolae Bode.    3. Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al
art. 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 3.834 din 31 mai 2012 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.042 A/2012.    II. Obiectul sesizării, astfel cum a fost formulat, îl constituie Legea pentru modificarea şi completarea
art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a
Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.    III. Criticile de neconstituţionalitate sunt, în esenţă, următoarele:    1. Modificările aduse legii electorale privitoare la alegerile parlamentare încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 2, potrivit cărora suveranitatea naţională se exercită prin organele reprezentative ale statului român şi prin referendum.    1.1. În opinia autorilor sesizării, legea criticată "încalcă voinţa cetăţenilor români exprimată în referendumul din 22 noiembrie 2009", referendum la care majoritatea participanţilor la vot au fost în favoarea trecerii la un Parlament unicameral şi a reducerii numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.    1.2. Chiar dacă voinţa exprimată la referendum ar trebui transpusă prin modificarea Constituţiei, "totuşi trebuie avută în vedere atunci când se doreşte modificarea legilor electorale". Se apreciază că este neconstituţională o lege care, "pe lângă faptul că modifică substanţial modul de alocare a mandatelor, aduce şi un plus de parlamentari faţă de numărul în vigoare la data organizării referendumului, ignorând art. 62 alin. (3) din Constituţie, care specifică în mod expres faptul că numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării". Or, conform ultimului recensământ, populaţia României a scăzut în număr considerabil.    2. Modificările aduse prin legea contestată sunt de natură să perturbe stabilitatea dreptului electoral    2.1. Se încalcă astfel, potrivit sesizării, recomandările Comisiei de la Veneţia cuprinse în Raportul explicativ adoptat în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), reţinute şi în
Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2012, potrivit cărora trebuie evitată modificarea frecventă a sistemelor de scrutin sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri.    2.2. Se apreciază că şi în cauză este aceeaşi situaţie cu aceea sancţionată de Curte prin decizia mai sus menţionată, adică "modificarea legii electorale cu puţine luni înainte de alegeri şi inducerea unei confuzii pentru alegători în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a mandatelor". Se încalcă astfel principiul securităţii juridice, normele internaţionale în materie la care Curtea Constituţională face referire în
Decizia nr. 51/2012, precum şi principiile desprinse din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, într-o jurisprudenţă constantă (invocată în cuprinsul aceleiaşi decizii la care autorii sesizării fac referire), subliniază importanţa stabilităţii legii "indiferent din ce domeniu, însă cu prioritate în materie electorală".    2.3. Invocându-se acelaşi document al Comisiei de la Veneţia, se mai arată şi că, "din moment ce prin legea contestată se modifică procedura electorală şi modalitatea de atribuire a mandatelor de deputat şi senator, apar în mod inevitabil dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa".    2.4. Se prezintă, în fundamentarea aceloraşi susţineri, considerentele
Deciziei nr. 51/2012 a Curţii Constituţionale, prin care se arată deficienţele legislaţiei electorale şi se reţine faptul că se impune o reconsiderare a acesteia "din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care să asigure, sub toate aspectele, organizarea şi desfăşurarea unor alegeri democratice în România".    3. Punctul 16 din legea supusă controlului de constituţionalitate, care introduce la art. 48 din lege două noi alineate - (11^1) şi (11^2) - încalcă principiul egalităţii în drepturi, al reprezentativităţii şi echilibrului politic, legea, în ansamblul ei, afectând ideea reprezentativităţii prevăzute de Legea fundamentală.