Inapoi la Cautare

DECIZIE 682 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 02.04.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (02.04.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Simina Popescu - magistrat-asistent


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Fundaţia Pact - Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare în Dosarul nr. 4.182/3/2016 (697/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.308D/2016 al Curţii Constituţionale.

    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 8 noiembrie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, şi în prezenţa avocatului autoarei excepţiei, Mioara Grecu, din cadrul Baroului Bucureşti, precum şi a avocatului părţilor, Angela Mare, din cadrul Baroului Bucureşti, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării la data de 23 noiembrie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

                               CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

    3. Prin Decizia civilă nr. 418 A din 10 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.182/3/2016 (697/2016), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Fundaţia Pact - Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare, cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 52 P din 28 martie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă, într-o cauză având ca obiect cererea de înregistrare a unui partid politic.

    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie, în măsura în care sunt interpretate ca impunând terţilor condiţia formulării unei cereri de intervenţie în primă instanţă, pentru a avea legitimitate procesuală în vederea formulării apelului. Această concluzie se desprinde din natura hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează cererea de înregistrare a partidelor politice. Cu toate că aceste hotărâri sunt pronunţate de către o instanţă judecătorească, într-o procedură la care participă reprezentantul Ministerului Public, această procedură are caracter necontencios. Drept urmare, cadrul procesual stabilit prin introducerea unei cereri de înregistrare a partidului politic nu permite instanţei judecătoreşti decât o verificare a unor criterii predeterminate înainte de a se decide în legătură cu admiterea sau respingerea unei asemenea cereri. Or, o asemenea verificare nu va putea niciodată garanta respectarea tuturor drepturilor terţilor interesaţi, care ar putea fi vătămaţi de admiterea unei solicitări de înregistrare a unui partid politic, chiar dacă în urma unei verificări a condiţiilor prevăzute de lege s-ar constata că toate condiţiile necesare admiterii cererii au fost îndeplinite.

    5. De asemenea, autorul excepţiei invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, şi susţine că, din moment ce accesul la căile de atac este necesar pentru a asigura accesul liber la justiţie în cazul unei proceduri contencioase, acesta este esenţial şi în cazul hotărârilor pronunţate în procedurile necontencioase. Tocmai din aceste motive, Legea nr. 14/2003 prevede posibilitatea intervenţiei unei părţi interesate în dosarul constituit ca urmare a depunerii cererii de înregistrare a partidului politic. O asemenea intervenţie va transforma o procedură necontencioasă într-o procedură contencioasă, oferind atât părţii interveniente, cât şi petentului, posibilitatea de a se folosi de totalitatea instrumentelor prevăzute de Codul de procedură civilă în vederea apărării drepturilor şi intereselor sale. Lipsa intervenţiei înseamnă şi absenţa caracterului contencios al procedurii în urma căreia se va pronunţa o hotărâre judecătorească ce va putea aduce atingere drepturilor şi intereselor legitime ale terţilor.

    6. În astfel de situaţii, a admite că terţii interesaţi nu au legitimitatea procesuală de a formula apel împotriva hotărârii pronunţate într-o procedură necontencioasă ar echivala cu lipsirea acestora de orice modalitate de a-şi apăra un drept vătămat printr-o hotărâre pronunţată într-o astfel de procedură. Cu alte cuvinte, înlăturarea legitimităţii lor procesuale ar echivala cu o restrângere a liberului acces la justiţie.

    7. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 136 din 10 martie 2015, ale cărei considerente şi soluţie consideră că sunt aplicabile şi în cauza de faţă.

    8. Totodată, susţine că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 sunt neconstituţionale nu doar sub aspectul restrângerii termenului în care poate fi atacată hotărârea pronunţată în legătură cu cererea de înregistrare a partidului, ci şi sub aspectul restrângerii sferei persoanelor care au legitimitatea procesuală activă necesară formulării apelului. Astfel, prin restrângerea categoriei terţilor care pot formula apelul la terţii care au intervenit în prima instanţă, se aduce atingere dreptului garantat prin art. 21 din Constituţie, întrucât terţii vătămaţi de o hotărâre judecătorească pronunţată în cadrul unei proceduri necontencioase nu ar avea nicio cale de atac pentru a-şi putea proteja drepturile şi interesele legitime.

    9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă, pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că textul de lege criticat nu încalcă accesul liber la justiţie, astfel cum este reglementat în art. 21 din Legea fundamentală, întrucât condiţia de participare la examinarea cererii în faţa primei instanţe, impusă terţilor, pentru a avea legitimitate procesuală în exercitarea căii de atac împotriva hotărârii prin care se soluţionează cererea de înregistrare a unui partid politic, se justifică prin necesitatea asigurării celerităţii în soluţionarea cauzelor având un atare obiect. Accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, iar potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie şi jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite. Caracterul necontencios al procedurii de înregistrare a partidelor politice atrage incidenţa prevederilor art. 536 alin. (2) din Codul de procedură civilă cu referire la art. 18-22 din Legea nr. 14/2003, iar protecţia interesului terţilor este asigurată prin cerinţele de publicitate impuse de legiuitor în procedura specială.

    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens invocă considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 19 din 19 ianuarie 2016, potrivit cărora motivele invocate de către autor nu sunt veritabile critici de neconstituţionalitate, ci, în realitate, privesc modul de interpretare şi aplicare a prevederilor de lege criticate. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate tinde la relevarea pretinsei neconstituţionalităţi a normelor criticate prin raportare nu la conţinutul normativ intrinsec, ci prin raportare la o anumită soluţie legislativă pe care acestea nu o cuprind.

    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.