┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în temeiul prevederilor
art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, ale
art. 11 alin. (1) lit. A.a) şi ale
art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 2. Cu Adresa nr. 936 din 18 iunie 2020, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.259 din 19 iunie 2020, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a trimis Hotărârea nr. 3 din 18 iunie 2020 prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, a sesizat instanţa de contencios constituţional cu prezenta obiecţie de neconstituţionalitate, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 760A/2020. La sesizare a fost anexată Legea pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate au fost formulate atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă. 4. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, se susţine că Legea pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018) încalcă prevederile
art. 61 alin. (2) şi ale
art. 75 din Constituţie, prin nerespectarea principiului bicameralismului. 5. Astfel, se arată că în
Decizia nr. 561 din 18 septembrie 2018, paragraful 34, Curtea Constituţională, reiterând jurisprudenţa sa cu privire la principiul bicameralismului, a reţinut două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, şi anume: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (
Decizia nr. 710 din 6 mai 2009,
Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010,
Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011,
Decizia nr. 62 din 7 februarie 2017, paragraful 29,
Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 54, şi
Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, paragraful 44). 6. Tot prin
Decizia nr. 561 din 18 septembrie 2018, paragraful 52, Curtea Constituţională a arătat că modificările şi completările pe care Camera Deputaţilor le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată nu se raportează la materia avută în vedere de aceasta din urmă şi deturnează concepţia de ansamblu a acesteia, prin stabilirea unor soluţii legislative diferite, ce se referă la alte instituţii din materia executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar nu la cea avută în vedere iniţial.