Ioan Vida - preşedinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, ale
art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale
art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, ale
art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum şi ale
art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, excepţie ridicată de Marian Badea, Raluca Ionescu, Luiza Antonia Grunfeld, Adriana Mihăiţă, Gabriela Dan, Elena Popescu, Raluca Gabriela Toroipan, Ligia Dumitraşcu, Medeea Laura Muntean, Otilia Topologeanu şi Crina Mocanu în Dosarul nr. 5.221/LM/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001, ale
art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001, ale
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002, ale
art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 ca fiind inadmisibilă, faţă de dispoziţiile
art. 29 din Legea nr. 47/1992 şi având în vedere că prevederile legale care fac obiectul excepţiei nu mai sunt în vigoare. Cu privire la dispoziţiile
art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, apreciază că acestea nu contravin prevederilor constituţionale invocate, întrucât în cauză este vorba despre un spor salarial, iar nu despre un drept fundamental. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 12 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 5.221/LM/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001, ale
art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001, ale
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 631/2002, ale
art. 11 alin. (7) din Legea nr. 507/2003, precum şi ale
art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004. Excepţia a fost ridicată de Marian Badea, Raluca Ionescu, Luiza Antonia Grunfeld, Adriana Mihăiţă, Gabriela Dan, Elena Popescu, Raluca Gabriela Toroipan, Ligia Dumitraşcu, Medeea Laura Muntean, Otilia Topologeanu şi Crina Mocanu într-un litigiu de muncă având ca obiect soluţionarea cererii formulate de autorii excepţiei de acordare a unor drepturi salariale. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că, potrivit
art. 41^1 alin. (2) din Legea nr. 50/1996, introdus prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000, magistraţii şi celelalte categorii de personal salarizat potrivit acestei legi au dreptul, pe perioada concediului de odihnă, pe lângă indemnizaţia de concediu, şi la o primă egală cu indemnizaţia brută sau cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu. Acest drept legal nu a fost acordat în practică datorită faptului că aplicarea dispoziţiilor
art. 41^1 alin. (2) din Legea nr. 50/1996 a fost suspendată până la 1 ianuarie 2002 prin
art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001, iar prin
art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 această suspendare a fost prelungită până la 31 decembrie 2002, prin
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002, până la 31 decembrie 2003, prin
art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003, până la 31 decembrie 2004, iar prin
Legea nr. 511/2004, până la 31 decembrie 2005. Astfel, consideră că prin dispoziţiile legale criticate a fost restrâns exerciţiul dreptului legal la prima de concediu, fără a exista vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 53 din Constituţie, şi, de asemenea, au fost încălcate prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţie referitoare la prima de concediu de odihnă plătit, care include şi dreptul la prima de vacanţă.