┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 21 alin. (6) şi
art. 50 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Maria Gheorghiu în Dosarul nr. 9.376/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.779 D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că modul de reparare a abuzurilor ţine de opţiunea legiuitorului, iar prevederile legale criticate nu aduc atingere
art. 44 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 9.376/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „
art. 21 alin. (6) şi
art. 50 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 165/2013“ privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată de Maria Gheorghiu, într-o cauză având ca obiect restituirea unor imobile în natură sau prin echivalent, după caz, cerere introdusă sub imperiul
Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi în care instanţa a dispus să fie precizată natura măsurilor reparatorii solicitate, în raport cu prevederile
Legii nr. 165/2013. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că prevederile a
rt. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 aduc atingere
art. 15 alin. (2) şi
art. 78 din Constituţie, referitoare la intrarea în vigoare a legii, deoarece se aplică unor raporturi juridice civile născute sub imperiul
Legii nr. 10/2001. Însă, potrivit principiului neretroactivităţii, legea nouă este aplicabilă situaţiilor ce se vor constitui, modifica sau stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice intervenite după abrogarea legii vechi. Prin urmare, aplicarea prevederilor a
rt. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 unui litigiu în curs, anterior dispoziţiei legale criticate, echivalează cu o aplicare retroactivă a legii noi, de natură a vătăma drepturile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată, în acest sens, că, prin aplicarea prevederilor legale criticate, în vederea stabilirii măsurilor compensatorii, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a
Legii nr. 165/2013