Inapoi la Cautare

DECIZIE 61 /2018


referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art. I pct. 4, 5, 7, 15, 19, 20, 34, 48 şi 62 din aceasta


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 24.02.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (24.02.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    7. Dispoziţiile art. I pct. 48, cu referire la art. 48^1, nou introdus, nesocotesc exigenţele de calitate a normei juridice, impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie
, mai exact generează imprevizibilitatea şi neclaritatea textului de lege, prin aceea că utilizează sintagmele cu o largă semnificaţie „cauze urgente“ şi „interes public deosebit“, fără a exista nicio altă normă legală care să instituie o procedură în acest sens.

    8. În sfârşit, prevederile art. I pct. 62, cu referire la art. 55 alin. (11), nou introdus, reglementând modalitatea în care se poate dispune revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al CSM, încalcă dispoziţiile art. 133 din Constituţie
, pentru aceleaşi motive invocate cu privire la art. I pct. 19 şi pct. 20, cu referire la art. 24 alin. (2) şi alin. (2^1)-(2^2), prin care se stabileşte modalitatea de alegere a conducerii CSM.

    9. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

    10. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis, cu Adresa nr. 2/408 din 16 ianuarie 2018, punctul său de vedere, prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004
 privind Consiliul Superior al Magistraturii este neîntemeiată.

    11. Cu privire la susţinerile potrivit cărora dispoziţiile art. I pct. 4 şi 5, cu referire la art. 7 alin. (5) şi (5^1), ar genera neclaritate datorită unei pretinse suprapuneri de reglementare, se arată că motivul pentru care există aceste două texte constă în aceea că unul dintre acestea - alin. (5^1) - prevede doar interdicţia pentru persoanele detaşate de a fi alese ca membri ai CSM şi celălalt - alin. (5) - include toate interdicţiile specifice membrilor CSM, astfel cum această completare (faţă de forma adoptată la Camera Deputaţilor) a fost operată în urma solicitării survenite în procesul legislativ de adoptare a legii.

    12. Referitor la dispoziţiile art. I pct. 15, în privinţa cărora autoarea sesizării - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - pretinde că încalcă principiile separării puterilor în stat şi al independenţei justiţiei deoarece stabilesc, la art. 18 alin. (2) lit. b) din lege, atribuţia comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii de a verifica veridicitatea datelor din declaraţiile date de judecătorii şi procurorii aleşi se susţine că, dimpotrivă, textul reglementat asigură o separaţie şi o verificare reciprocă a puterilor în stat, instituind garanţii sporite de independenţă a justiţiei. Acest text se subsumează atribuţiei constituţionale de control parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii, atribuţie exercitată în concret prin intermediul comisiilor comune speciale, constituite în acord cu prevederile Hotărârii Parlamentului României nr. 30/1993
 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, cu cele ale Hotărârii Parlamentului României nr. 44/1998
 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, cu modificările ulterioare. În temeiul acestor acte normative, comisiile pot solicita Serviciului Român de Informaţii şi, respectiv, Serviciului de Informaţii Externe documente, date şi informaţii necesare pentru operaţiile de verificare a veridicităţii datelor din declaraţiile date de judecătorii şi procurorii aleşi în calitate de membri ai CSM.

    13. Se precizează că, deşi prevederile Legii nr. 303/2004
 privind statutul judecătorilor şi procurorilor atribuie această activitate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), această instituţie nu are nici atribuţiile constituţionale, nici capacitatea administrativă de a exercita, în concret, acest control, astfel că acesta era unul pur formal, care nu asigura garanţia necesară asigurării independenţei justiţiei în raport cu serviciile de informaţii. Or, obligaţia judecătorilor de a declara că respectă regimul strict al interdicţiilor şi al incompatibilităţilor specific magistraţilor, referitor, de pildă, la faptul că aceştia nu sunt ofiţeri acoperiţi, reprezintă una dintre garanţiile de independenţă ale justiţiei, iar CSAT nu are capacitatea reală de verificare a acestor declaraţii.

    14. Pe de altă parte, se arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, din principiul separaţiei puterilor în stat derivă obligaţia de loialitate constituţională, concretizat în comportament şi practici constituţionale care să faciliteze conformitatea cu regulile formale de către toate organele constituţionale şi respectul reciproc între acestea. Astfel, interpretarea şi aplicarea normelor criticate trebuie realizate întotdeauna cu bună-credinţă, în spiritul comportamentului loial faţă de Legea fundamentală
 (sunt invocate, în acest sens, Decizia nr. 209/2012
 şi Decizia nr. 972/2012
).

    15. În concluzie, se arată că textul criticat nu interferează în activitatea profesională a judecătorilor şi procurorilor, nu analizează statutul civil sau juridic al acestora, controlul efectuat de comisiile speciale parlamentare raportându-se exclusiv la prezentările serviciilor de informaţii şi nu la judecător sau procuror [în acest sens este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 20/2000
 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a dispoziţiilor art. 198 din aceeaşi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992
 pentru organizarea judecătorească, republicată].
<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.