┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea
Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, obiecţie formulată de Preşedintele României, în temeiul
art. 146 lit. a) din Constituţie şi al
art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 2. Cu Adresa nr. CP/1.397 din 13 noiembrie 2020, Preşedintele României a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.152 din 13 noiembrie 2020 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.061A/2020. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia formulează critici de neconstituţionalitate intrinsecă, prin raportare la
art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi. Astfel, se arată că reglementarea criticată instituie o soluţie legislativă discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, întrucât beneficiul instituit - reducerea cu 15 ani a vârstei standard de pensionare - nu are în vedere şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap grav, ivit ulterior dobândirii calităţii de asigurat. Acest beneficiu poate fi justificat prin prisma faptului că persoana cu handicap grav depune, în mod evident, un efort suplimentar în raport cu o persoană fără handicap în realizarea aceluiaşi tip de muncă. Însă, în cadrul aceleiaşi categorii, respectiv a persoanelor cu handicap grav, este irelevant momentul survenirii handicapului, situaţia fiind numai aparent diferită faţă de cea a persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap grav, ivit ulterior dobândirii calităţii de asigurat. 4. Prin
Decizia Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 26 noiembrie 2018, Curtea Constituţională a constatat că sintagma preexistent calităţii de asigurat, cuprinsă în
art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, este contrară
art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, autorul sesizării menţionează că
art. 58 din Legea nr. 263/2010 prevede posibilitatea persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat de a beneficia de reducerea vârstelor standard de pensionare. 5. Autorul obiecţiei precizează că, potrivit deciziei precitate, „trăsătura pe care o au în comun cele două categorii de persoane instituite de dispoziţiile
art. 58 din Legea nr. 263/2010, respectiv aceea de a avea handicap, este suficient de relevantă încât să se poată aprecia că acestea se află în aceeaşi situaţie“ (paragraful 27). De asemenea menţionează şi considerentul 40 al deciziei precitate, conform căruia, „în condiţiile în care obiectivul urmărit de legiuitor constă în compensarea condiţiei de handicap prin acordarea în condiţii avantajoase a pensiei pentru limită de vârstă, împrejurarea că unele persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în vreme ce alte persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare ulterior calităţii de asigurat nu constituie o justificare obiectivă şi rezonabilă a diferenţei de tratament juridic pe care legiuitorul o instituie. Prin urmare, Curtea conchide că acest criteriu nu este unul rezonabil, ci, dimpotrivă, arbitrar“. 6. Preşedintele României mai arată că, având în vedere considerentele
Deciziei Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018, aplicabile mutatis mutandis şi în cauza de faţă, legea criticată contravine şi dispoziţiilor
art. 147 alin. (4) din Constituţie. 7. În conformitate cu dispoziţiile
art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a comunica punctul lor de vedere. 8. Guvernul, în punctul de vedere înregistrat la Curte cu nr. 8.012 din 11 decembrie 2020, solicită admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate, având în vedere cele reţinute în
Decizia Curţii Constituţionale nr. 632 din 9 octombrie 2018