Inapoi la Cautare

DECIZIE 592 /2020


referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 06.02.2023, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (06.02.2023) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, obiecţie formulată de Preşedintele României.

    2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.896 din 5 iunie 2020 şi constituie obiectul Dosarului nr. 678A/2020.

    3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că legea criticată încalcă art. 1 alin. (4)
, art. 61 alin. (1)
 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie
, întrucât nu are un caracter normativ, ci unul pur enunţiativ/declarativ, priveşte un caz individual, lipsit de efecte juridice, iar obiectul său de reglementare nu este determinat în mod clar. Având caracter pur declarativ, astfel cum se deduce atât din titlu, cât şi din dispoziţiile art. 1, legea criticată nu poate constitui în mod efectiv drepturi şi obligaţii, fiind de natură să determine ambiguităţi cu privire la efectele pe care le-ar putea produce. Legea criticată nu reglementează un anumit domeniu de relaţii sociale, ci doar prestabileşte, fără echivoc şi într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Aşadar, deşi legea, ca act normativ, trebuie să fie un act cu aplicabilitate generală şi să vizeze un interes general al societăţii, legea supusă controlului de constituţionalitate este circumstanţiată doar declarării zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon şi nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat. O asemenea sferă de reglementare este de esenţa unei simple declaraţii a Parlamentului, a unui anunţ, fără caracter normativ.

    4. În continuare, se subliniază faptul că declararea unor asemenea zile nu se încadrează în ipoteza reglementării de ordin primar, deci printr-o lege, drept urmare Parlamentul, acţionând ultra vires, a intrat în aria de competenţă a autorităţii executive. Parlamentul nu poate legifera „în scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon“ şi să prevadă desfăşurarea unor manifestări organizate la nivel naţional şi local, „consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon“. Prin urmare, instrumentul juridic prin intermediul căruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, întrucât această declaraţie per se nu poate fi impusă şi/sau realizată printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate îmbrăca, eventual, forma unei declaraţii cu caracter politic. În susţinerea acestor critici este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la fizionomia juridică a legii, prin care s-a reţinut că aceasta, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiţie, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinţei legiuitorului, ale cărei conţinut şi formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidenţă a reglementării este determinat concret, dată fiind raţiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc (Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005
, Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007
, Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013
, Decizia nr. 574 din 16 octombrie 2014
 sau Decizia nr. 249 din 19 aprilie 2018
).

    5. Referitor la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5)
 şi ale art. 16 alin. (1)
, se susţine, în esenţă, că legea criticată este echivocă şi nu prezintă claritate în privinţa conţinutului reglementării. Astfel, din titlul şi conţinutul legii supuse controlului de constituţionalitate nu se poate determina cu precizie care sunt relaţiile sociale reglementate, obiectul acesteia nefiind unul determinat, fixat în mod clar şi neechivoc. Legea criticată nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care să orienteze întreaga reglementare, aceasta fiind lacunară şi cu privire la destinatarii săi şi la conduita acestora, aceştia neputând fi precizaţi sau identificaţi prin intermediul dispoziţiilor referitoare la organizarea manifestărilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon. Sub acest aspect, legea criticată contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie
 în componentele sale referitoare la stabilitatea raporturilor juridice şi la calitate prin raportare la art. 3 alin. (1)
 coroborat cu art. 52 din Legea nr. 24/2000
 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În susţinerea acestei critici de neconstituţionalitate sunt invocate considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1 din 10 ianuarie 2014
, nr. 1 din 14 ianuarie 2015
 şi nr. 61 din 7 februarie 2017
, referitoare la importanţa stabilirii obiectului unei reglementări.

    6. Din analiza motivelor care au stat la baza elaborării propunerii legislative, respectiv reglementarea măsurilor adecvate pentru marcarea corespunzătoare la nivel naţional şi local a zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon, document politic şi juridic de o importanţă deosebită pentru naţiunea română, precum şi a dispoziţiilor art. 2 din legea criticată, rezultă că scopul reglementării este acela de a scoate în evidenţă importanţa respectivului tratat prin organizarea unor manifestări cultural-educative şi ştiinţifice. Având în vedere acestea, se apreciază că scopul reglementării, imprecis determinat, riscă să rămână neatins, întrucât organizarea respectivelor manifestări poate fi de natură să dea naştere unor evenimente contrare celor urmărite de legiuitor.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic