Inapoi la Cautare

DECIZIE 590 /2014


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014, şi ale art. 5 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2 din 14 aprilie 2014


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 11.12.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (11.12.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC




	

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Toni Greblă - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014, ori ale art. 5 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2 din 14 aprilie 2014, excepţie ridicată din oficiu în Dosarul nr. 95/1.372/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 362D/2014.

    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal şi de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Codul penal. Referitor la dispoziţiile art. 5 din Codul penal, se arată că prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile. Se subliniază faptul că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale". În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 6 din Codul penal, se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 379 din 26 iunie 2014, se arată că textul criticat reglementează aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile şi că acesta nu contravine prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât cele două categorii de persoane condamnate invocate de autorul excepţiei se află în situaţii juridice diferite.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 95/1.372/2014, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014, ori ale art. 5 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2 din 14 aprilie 2014, excepţie ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate conform prevederilor art. 595 din Codul de procedură penală, ca urmare a intervenirii unei legi penale noi.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele criticate sunt echivoce şi lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât nu arată ce înseamnă aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzelor şi, respectiv, după judecarea definitivă a cauzelor, aspect ce a dus la formarea unei practici neunitare la nivelul instanţelor ordinare, în privinţa aplicării legii penale mai favorabile în ansamblu sau pe instituţii autonome. Se arată că din interpretarea celor două decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Decizia nr. 1 din 14 aprilie 2014 şi Decizia nr. 2 din 14 aprilie 2014, se deduc modalităţi diferite de aplicare a instituţiei în cauză, Decizia nr. 1/2014 dispunând aplicarea globală a legii penale mai favorabile, în timp ce prin Decizia nr. 2/2014 s-a arătat, referitor la aplicarea prevederilor art. 5 din Codul penal, că prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei. Se susţine că o astfel de aplicare diferită a legii penale mai favorabile creează o vădită discriminare între persoanele care au săvârşit infracţiuni şi cărora le este aplicată global legea penală mai favorabilă şi cele cărora legea penală mai favorabilă le este aplicată pe instituţii autonome. Se subliniază faptul că, în majoritatea cazurilor, aplicarea pe instituţii a legii penale mai favorabile duce la apariţia unei lex tertia, ai cărei destinatari beneficiază de un regim juridic mai blând faţă de persoanele cărora legea penală mai favorabilă li se aplică sub forma legii în ansamblul său. Se observă că această situaţie este de natură a încălca dreptul la un proces echitabil. Se arată că, pentru aceste motive, prevederile art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014, şi cele ale art. 5 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2 din 14 aprilie 2014, contravin normelor constituţionale şi celor europene invocate.

    6. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    7. Avocatul Poporului susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că principiul legalităţii pedepsei impune ca aceasta să aibă susţinere legală şi după aplicarea ei, nefiind admisă executarea unei pedepse mai mari decât cea prevăzută în legea nouă mai favorabilă. Se arată că reglementarea în Codul penal a aplicării legii penale mai favorabile după rămânerea definitivă a cauzei este justificată de necesitatea asigurării unei egalităţi de tratament juridic între destinatarii legii penale, respectiv între persoanele condamnate potrivit legii vechi, persoanele care au săvârşit aceleaşi infracţiuni sub imperiul legii vechi, dar au fost condamnate definitiv conform dispoziţiilor legii noi şi cele care au săvârşit aceleaşi infracţiuni după intrarea în vigoare a legii noi. Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că diferenţa de tratament invocată de autorul excepţiei este justificată de situaţiile juridice diferite în care se află cele două categorii de persoane condamnate arătate în critica de neconstituţionalitate, unele fiind condamnate definitiv, potrivit prevederilor Codului penal din 1969, iar celelalte fiind judecate şi condamnate conform dispoziţiilor Codului penal în vigoare. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 365 din 25 iunie 2014 şi nr. 379 din 26 iunie 2014.

    8. Se susţine că prevederile art. 5 alin. (1) din Codul penal nu aduc atingere principiului egalităţii în faţa legii, tuturor persoanelor care au săvârşit infracţiuni, dar nu au fost judecate definitiv până la data intrării în vigoare a Codului penal actual urmând a le fi aplicată legea penală mai favorabilă. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 265 din 6 mai 2014.

    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.