┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Liliana Gabriela Conea şi Mari Mariana Conea, prin mandatar Roxana-Ecaterina Rizescu, în Dosarul nr. 24.720/211/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.892D/2018. 2. La apelul nominal răspund, pentru autoarele excepţiei de neconstituţionalitate domnii avocaţi Alexandru Enăchescu şi Ionel Lihănceanu din Baroul Bucureşti, cu împuterniciri depuse la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentanţilor autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată. Domnul avocat Alexandru Enăchescu susţine că posibilitatea atacării încheierii de conexare doar odată cu fondul încalcă dispoziţiile constituţionale ale
art. 21 şi
129, deoarece calea de atac reglementată de dispoziţiile legale criticate este una iluzorie, şi nu una efectivă. Aceasta poate fi exercitată după ce încheierea de conexare şi-a produs deja efectele, iar o eventuală admitere a căii de atac echivalează cu sancţionarea unui alt judecător decât cel care a pronunţat hotărârea nelegală, astfel încât calea de atac este nu numai una nelegală, dar este şi una inechitabilă. Aşadar, în cazul de faţă, nu este reglementată o cale de atac efectivă, aceasta neproducându-şi efectele într-o perioadă de timp rezonabilă şi nici în cadrul aceluiaşi dosar, iar prin admiterea acesteia nu este sancţionat judecătorul care a pronunţat hotărârea nelegală. 4. Domnul avocat Ionel Lihănceanu, în completare, susţine că problema care trebuie clarificată este cea a naturii juridice a încheierii pronunţate asupra excepţiei conexităţii. Reglementarea criticată o plasează în categoria încheierilor care au un caracter preparator judecăţii, deşi aceasta, în realitate, întrerupe cursul judecăţii, iar instanţa care a pronunţat-o se dezînvesteşte. În opinia sa, încheierea ar trebui să poată fi atacată imediat, la fel cum se întâmplă în cazul încheierii de suspendare, situaţie în care instanţa de control judiciar exercită un control efectiv, fiind astfel respectată garanţia constituţională a accesului liber la justiţie. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură instituite de legiuitor în temeiul mandatului său constituţional conferit de
art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Prin
Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate sunt o expresie a regulii generale cuprinse la
art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia împotriva încheierilor premergătoare se poate face apel odată cu fondul, cu excepţia cazurilor când legea dispune altfel, fiind astfel asigurată soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi împiedicându-se prelungirea excesivă a procedurii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 24.720/211/2017, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 139 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Liliana Gabriela Conea şi Mari Mariana Conea, prin mandatar Roxana-Ecaterina Rizescu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei încheieri a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care instanţa a admis cererea de conexare. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă accesul liber la justiţie prin reglementarea faptului că încheierea pronunţată asupra excepţiei conexităţii poate fi atacată cu apel numai odată cu fondul. În acest mod, calea de atac poate fi exercitată după ce încheierea şi-a produs efectele, respectiv după ce atât dosarul la care se face conexarea, cât şi dosarul conexat sunt soluţionate pe fond. Prin urmare, părţile nu au acces liber la justiţie manifestat prin exercitarea unei căi de atac efective şi imediate, acest drept transformându-se într-unul teoretic şi iluzoriu. Se mai arată că reglementarea criticată încalcă şi goleşte de conţinut dreptul părţilor interesate de a exercita o cale de atac efectivă, fiind astfel încălcat şi
art. 129 din Constituţie.