Inapoi la Cautare

DECIZIE 586 /2020


referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 22.09.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (22.09.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014
 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001
 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, obiecţie formulată de un număr de 88 de deputaţi.

    2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.955 din 9 iunie 2020 şi constituie obiectul Dosarului nr. 687A/2020.

    3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

    4. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, raportat la principiul bicameralismului, se arată că analiza comparativă evidenţiază diferenţe semnificative între forma adoptată de Senat şi cea adoptată de Camera Deputaţilor. Astfel, se constată că în Camera decizională s-a procedat la adoptarea a 16 amendamente care nu au fost niciodată supuse dezbaterii primei Camere sesizate, Senatul, sens în care se face trimitere la amendamentele privind art. 4 alin. (1) lit. a)-e) şi g), art. 4^1 alin. (1) lit. a)-d), art. 4^2 şi art. 12 alin. (2)-(6) din Legea nr. 17/2014
. Se subliniază că una dintre modificările substanţiale aduse, şi anume art. 12 alin. (2) din Legea nr. 17/2014
, vizează organizarea şi funcţionarea unor instituţii ale statului prin înfiinţarea Registrului unic naţional privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan.

    5. De asemenea, se consideră că legea are un conţinut juridic esenţial diferit în raport cu varianta Senatului, un exemplu în acest sens fiind amendamentul admis la alin. (2) şi alin. (3) al art. 12 din lege
, prin care practic se modifică competenţa, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Această modificare afectează, în mod direct, conţinutul juridic al reglementării în raport cu forma supusă dezbaterii în Senat. Instituirea unui asemenea registru nu a constituit obiectul de reglementare avut în vedere de iniţiatorii propunerii legislative, fapt dedus din parcurgerea expunerii de motive, care nu se referă şi nu detaliază intenţia acestora de a reglementa o bază de date care să înregistreze toate tranzacţiile imobiliare având ca obiect terenurile agricole situate în extravilanul localităţilor, ceea ce reprezintă o abatere de la obiectivul urmărit de iniţiatori.

    6. Astfel, se concluzionează că între cele două forme ale legii adoptate de Senat şi de Camera Deputaţilor există deosebiri majore de conţinut juridic şi că elemente importante ale legii astfel adoptate se abat de la obiectivul urmărit de iniţiatori, ceea ce este contrar art. 61 alin. (2) din Constituţie
.

    7. Se apreciază că legea criticată reglementează o procedură prealabilă pe care inclusiv cetăţenii străini trebuie să o respecte pentru a putea înstrăina sau dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor agricole situate în extravilan, fiind aşadar o normă subsecventă Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană
 şi altor tratate internaţionale la care România este parte, ceea ce înseamnă că prima Cameră care trebuia sesizată este Camera Deputaţilor, iar nu Senatul. Prin urmare, se solicită constatarea încălcării ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului şi, implicit, a competenţelor constituţionale ale acestora.

    8. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă raportate la exigenţele de calitate a legilor, se apreciază că o serie de reglementări sunt neclare, sumare, incomplete şi de natură a afecta eficienţa actului normativ. Astfel, se arată că art. I pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1) lit. a)] din lege este neconstituţional, întrucât sfera noţiunii exprimate prin sintagma „rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv“ cuprinde şi rudele de gradul I, astfel că menţionarea separată a acestora din urmă este superfluă şi trebuie eliminată pentru asigurarea calităţii, clarităţii şi preciziei textului normativ.

    9. În privinţa art. I pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1) lit. b)] din lege, se arată că acesta instituie o regulă de prioritate în cadrul aceluiaşi rang de preemptori, stabilind că dacă pe terenurile supuse vânzării se află anumite investiţii agricole, proprietarii acestora au prioritate la cumpărarea terenurilor în raport cu arendaşii. Semnificaţia sintagmei „investiţii agricole“, chiar dacă este circumstanţiată prin referirea la culturile de pomi, viţă-de- vie, hamei şi pentru irigaţii, rămâne insuficient de clară pentru a servi scopului departajării preemptorilor. În absenţa unei definiţii sau a unei enumerări exhaustive sau exemplificative din care să rezulte care lucrări sunt considerate investiţii agricole (montarea unor instalaţii în sol, amplasarea unor utilaje mobile pe teren, tratarea culturilor cu pesticide şi îngrăşăminte, culturile în sine etc.), precum şi în absenţa reglementării unei proceduri de constatare a existenţei investiţiilor agricole a căror efectuare nu este supusă niciunei condiţii de publicitate, stabilirea priorităţii dintre investitori şi arendaşi rămâne sub semnul incertitudinii.

    10. În privinţa art. I pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1) lit. e)] din lege, se arată că acesta se referă la „loturi aflate în vecinătate“, noţiune care, în lipsa unei definiţii, nu permite determinarea exactă a entităţilor care primesc drept de preempţiune în temeiul legii, fiind neclar dacă vecinătatea presupune învecinarea loturilor cu terenurile sau situarea loturilor pe o rază de o anumită distanţă ori în aceeaşi localitate cu terenurile etc.

    11. În privinţa art. I pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (5)] din lege, se arată că acesta instituie o regulă de prioritate în cadrul aceluiaşi rang de preemptori, stabilind criteriile în funcţie de care sunt soluţionate situaţiile de concurenţă între proprietarii de terenuri agricole. Criteriile nu sunt însă compatibile şi permit ca în anumite situaţii departajarea între proprietarul de teren agricol vecin care are hotarul comun cu latura cea mai mare a terenului ofertat şi proprietarul de teren agricol vecin care are cel mai lung hotar comun cu terenul ofertat să devină imposibilă. Se arată, cu titlu de exemplu, că în situaţia în care terenul ofertat are forma unui trapez, iar pe latura mare se învecinează cu două terenuri agricole, pe lungimi de hotar diferite, nu rezultă clar dacă prevalează criteriul vârstei şi domiciliului proprietarului sau criteriul lungimii hotarului.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.