Inapoi la Cautare

DECIZIE 581 /2016


referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 20.10.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (20.10.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Benke Karoly - magistrat-asistent-şef


    1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, obiecţie formulată de Guvernul României.

    2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.986/27 iunie 2016 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.183A/2016.

    3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, se arată că legea contestată a mai format obiectul controlului a priori de constituţionalitate, obiecţia de neconstituţionalitate, formulată de Guvernul României, fiind admisă de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016. Ulterior deciziei Curţii Constituţionale, legea a fost din nou adoptată, fără să fi fost pusă întru totul de acord cu decizia menţionată, drept pentru care Guvernul a formulat din nou prezenta obiecţie de neconstituţionalitate.

    4. Se susţine că prevederile legii contestate stabilesc în privinţa primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene un regim privilegiat, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie. Raţiunile acestui regim de privilegii nu sunt nici măcar argumentate la nivel corespunzător, precum în cazul magistraţilor.

    5. Se mai arată că legea contestată nu a fost pusă de acord cu Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, în sensul că în continuare nu precizează în cazul cumulului de tipologii de mandate care dintre acestea se iau în considerare la stabilirea indemnizaţiei pentru limită de vârstă. Sub aspectul naturii juridice a indemnizaţiei, se arată că aceasta în continuare nu este definită în sensul că regimul său juridic se aseamănă atât cu cel al unei pensii contributive, cât şi cu cea a pensiei militare de stat; în acest sens, sunt indicate ca şi elemente de comparaţie textele art. 32^1 alin. (3) şi (6) din lege cu cele ale art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Având în vedere cele expuse, se consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie raportate la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

    6. Se mai susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât acordă o indemnizaţie pentru limită de vârstă şi celor care, începând cu anul 1992, au avut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene anterior intrării în vigoare a acestei legi. Or, o normă juridică trebuie să reglementeze situaţiile ivite după apariţia sa, şi nu raporturile juridice stinse după intrarea sa în vigoare. Tot raportat la critica privind neretroactivitatea legii, se aminteşte faptul că acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru cei ce au deţinut calităţile respective pe o perioadă temporală atât de extinsă este fără precedent în legislaţia din România; astfel, sfera beneficiarilor devine extrem de largă, ceea ce face imposibilă orice estimare a numărului acestora şi a impactului financiar asupra bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale care vor trebui să suporte plata indemnizaţiilor.

    7. Se arată că dispoziţiile legale criticate reglementează un privilegiu în beneficiul persoanelor care deţin sau au deţinut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene, iar aceste privilegii nu au nicio legătură logică şi raţională cu activitatea sau constrângerile pe care le-a avut persoana titulară a acelor categorii de funcţii publice elective.

    8. Se critică cele menţionate în opinia concurentă formulată la Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, arătându-se că faptul generator al acordării indemnizaţiilor nu poate fi "cel al exercitării mandatului pentru care au fost aleşi", în sensul că pentru această activitate persoanele menţionate primesc o indemnizaţie, la care se aplică deja contribuţii de asigurări sociale, inclusiv pentru fondul de pensii. Dacă s-ar accepta faptul că indemnizaţia pentru limită de vârstă şi-ar avea temeiul în mandatul exercitat, ar însemna, pe de o parte, că aceasta ar avea semnificaţia unei plăţi nedatorate, iar, pe de altă parte, că pentru aceeaşi raţiune ar trebui acordate pensii speciale oricărei persoane care exercită o muncă în serviciul public, cu alte cuvinte şi pentru membrii plenului Consiliului Concurenţei, Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, Băncii Naţionale a României sau Curţii de Conturi. De asemenea, se arată că dacă în legislaţie există reglementate indemnizaţii speciale pentru Preşedintele României şi pentru senatori şi deputaţi nu înseamnă că acestea ar fi conforme cu Constituţia.

    9. Se mai arată că, potrivit legii criticate, deţinerea calităţii menţionate, "chiar şi o singură zi", pare să îndreptăţească persoana respectivă să beneficieze de un avantaj financiar calculat cel puţin pentru un mandat întreg de 4 ani în disonanţă cu dreptul la pensie de care beneficiază fiecare persoană care munceşte şi cotizează la sistemul public de pensii. În aceste condiţii, se constată că există o vădită disproporţie între activitatea desfăşurată şi beneficiile primite, legea neinstituind un raport echitabil între acestea, fiind vorba pur şi simplu de o majorare discreţionară a veniturilor persoanelor respective pe criterii netransparente. Se arată că se creează o discriminare între funcţiile alese (primari) şi cele numite (secretarul localităţii), precum şi între categoriile de demnităţi alese în mod direct în sensul că acest beneficiu este acordat primarului, nu şi membrilor consiliului local sau judeţean, dar este acordat, în schimb, viceprimarului, preşedintelui sau vicepreşedintelui consiliului judeţean, aceştia nefiind aleşi în mod direct. Or, normele criticate nu indică condiţiile specifice care ar diferenţia această categorie socio-profesională de celelalte categorii anterior menţionate în aşa fel încât să se poată asigura fundamentarea pertinentă şi concludentă a unei reglementări diferite.

    10. Mai mult, acest beneficiu patrimonial apare ca fiind discriminatoriu şi nejustificat prin raportare la alte categorii socio-profesionale beneficiare ale unor drepturi specifice, făcându-se referire, în acest sens, la pensia de serviciu a magistraţilor. Aceasta din urmă se acordă avându-se în vedere incompatibilităţile, interdicţiile, responsabilităţile şi riscurile care caracterizează statutul juridic al magistraţilor; se concluzionează în sensul că acordarea unor drepturi suplimentare unei anumite categorii trebuie să fie justificat de considerente care ţin de limitele pe care acele categorii le au şi care le-ar împiedica să ajungă să beneficieze de o pensie care să le asigure un nivel de trai adecvat, ulterior încetării statutului care a generat incompatibilităţile.

    11. Se susţine că prin neindicarea sursei de finanţare a cheltuielii bugetare astfel angajate sunt încălcate prevederile art. 111 şi art. 138 alin. (5) din Constituţie. Se fac referiri la trei decizii ale Curţii Constituţionale, prin care s-a reţinut faptul că, în măsura în care actul normativ este însoţit de informaţii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, sunt îndeplinite condiţiile de natură constituţională pentru adoptarea acelui act. Per a contrario, ori de câte ori o astfel de analiză nu însoţeşte o iniţiativă legislativă se ajunge la nerespectarea art. 111 şi art. 138 alin. (5) din Constituţie. Sunt invocate în sensul necesităţii determinării impactului bugetar al legii criticate dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora proiectele de acte normative trebuie însoţite de documente de motivare, şi anume expunerea de motive în cazul proiectelor de legi sau al propunerilor legislative.

    12. Se mai arată că stabilirea şi calcularea oricărui tip de pensie sau indemnizaţie este exclusiv în sarcina Casei Naţionale de Pensii Publice, care realizează şi administrarea sistemului public de pensii. Crearea unei alte surse de finanţare a pensiilor deschide o adevărată "cutie a Pandorei" care riscă să pună în pericol sistemul public de pensii, şi aşa greu încercat.

    13. Se susţine că măsura creează la nivelul unui an bugetar un impact financiar de 395 milioane lei şi creează o presiune suplimentară asupra bugetelor locale pentru echilibrarea cărora oricum se acordă anual sume defalcate din T.V.A. (în anul 2014 s-au acordat 4548,5 milioane lei, în anul 2015 5363,2 milioane lei, iar pentru 2016, prin legea bugetară, 2578,1 milioane lei, cu tendinţă de creştere pentru acest an, existând deja numeroase cereri de suplimentare a bugetelor). Va rezulta, aşadar, un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, întrucât pentru plata indemnizaţiilor ar trebui acordate sume suplimentare pentru echilibrarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

    14. Pe lângă criticile de neconstituţionalitate propriu-zise, sunt indicate necorelări ale legii criticate cu prevederile altor acte normative. Astfel, calitatea de consilier local, primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizaţia aferentă acesteia nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o asemenea activitate.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.