Inapoi la Cautare

DECIZIE 571 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 17.02.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (17.02.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	
     Valer Dorneanu         - preşedinte
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Simina Popescu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, excepţie ridicată de Elena Ramona Călin în Dosarul nr. 19.486/3/2014 (nr. în format vechi 3.634/2015/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.866D/2015 al Curţii Constituţionale.

    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public şi în prezenţa avocatului Cristina Cioroianu, din cadrul Baroului Constanţa, pentru autoarea excepţiei, şi a consilierului juridic Carmen Fudulu, pentru partea Institutul Cultural Român, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 şi 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.

                               CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

    3. Prin Încheierea din 17 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 19.486/3/2014 (nr. în format vechi 3.634/2015/2014), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Ramona Călin cu prilejul soluţionării apelului împotriva unei sentinţe civile pronunţate într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă.

    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece prevăd o modalitate arbitrară de încetare a contractului de muncă, respectiv revocarea, modalitate ce nu asigură salariatului posibilitatea de a o contesta potrivit reglementărilor dreptului muncii. Dreptul la protecţie în cazul concedierii nelegale nu se plasează în coordonatele unei simple opţiuni legislative, ci, din contră, este inerent conţinutului normativ al dreptului fundamental la măsuri de protecţie socială a muncii. Desigur, legiuitorul poate adecva modul de configurare a dreptului, cu respectarea principiului proporţionalităţii, în funcţie de particularităţile anterior menţionate, însă, este evident că nu poate nega acest drept. În speţă, legiuitorul, prin modul în care a înţeles să reglementeze procedura de revocare a directorilor Institutului Cultural Român, a negat dreptul la protecţie în caz de concediere nelegală, ceea ce echivalează cu nesocotirea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie. Stabilind revocarea ad nutum a directorilor Institutului Cultural Român, textul de lege criticat instituie, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă, un tratament juridic diferit pentru salariaţii cu funcţie de conducere ai Institutului Cultural Român, faţă de reglementarea aplicabilă salariaţilor cu funcţie de execuţie ai Institutului Cultural Român, potrivit căreia concedierea poate interveni doar în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege (art. 58 şi urm. din Codul muncii). În consecinţă, dispoziţiile de lege criticate, sub aspectul menţionat, instituie o discriminare, fără a avea un scop legitim, de vreme ce pentru ambele categorii, rezultatul este acelaşi - încetarea raportului de muncă. Or, apare ca nejustificată opţiunea legiuitorului de a oferi un standard inferior de protecţie salariaţilor cu funcţie de conducere faţă de salariaţii cu funcţii de execuţie. Astfel, textul de lege criticat restrânge în mod nejustificat, disproporţionat şi discriminatoriu exercitarea dreptului la muncă şi, de asemenea, creează o discriminare între salariaţii cărora li se revocă mandatul şi ceilalţi salariaţi, care, prin promovarea unor conflicte de drepturi, pot obţine de la angajator restabilirea exercitării dreptului fundamental la muncă. Cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi 124 din Constituţie, se arată că dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 elimină egalitatea de arme şi de şanse între salariat şi angajator, iar pe de altă parte, instanţa judecătorească nu mai poate fi imparţială din cauza efectelor obligatorii ale actului administrativ, emis de un terţ. Totodată, introducerea de către salariat a unei acţiuni în contencios administrativ nu ar opri producerea de drept a efectelor dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003, repunerea în situaţia anterioară nefiind permisă decât în cazul concedierii, nu şi în ipoteza revocării mandatului de director.

    5. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege contestat nu contravine dispoziţiilor fundamentale invocate. Astfel, art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 nu prevede o modalitate arbitrară de încetare a contractului de muncă, ci reprezintă o normă specială, având în vedere specificul raporturilor dintre părţi în împrejurările concrete ale speţei.

    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care reţine că raportarea la personalul angajat pe funcţii de execuţie nu poate constitui un argument care să fundamenteze încălcarea art. 16 din Constituţie, întrucât cele două categorii de personal - directori/directori adjuncţi, respectiv personal de execuţie - se află în situaţii diferite. Curtea Constituţională a statuat prin numeroase decizii că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. De aceea, nu sunt excluse, ci, dimpotrivă, sunt admise soluţii legislative diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia nr. 551 din 16 decembrie 2004). De asemenea, dispoziţiile legale criticate nu afectează în niciun fel dreptul fundamental la muncă, nefiind prevăzute condiţionări/limitări care să reprezinte un obstacol în exercitarea acestui drept. Guvernul face referire la punctul de vedere al Institutului Cultural Român, depus la dosarul cauzei, potrivit căruia "numirea fiind realizată prin detaşare în funcţiile de director/director adjunct la institutele din străinătate, este temporară, de cel mult 4 ani, iar la încetarea detaşării persoana se întoarce la angajatorul de la care a fost detaşată temporar la misiunea diplomatică a institutelor culturale din străinătate." Dispoziţiile care fac obiectul prezentei excepţii nu instituie niciun fel de obstacol în exercitarea dreptului fundamental privind accesul liber la justiţie, dovada peremptorie fiind însăşi cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în cadrul căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate. În condiţiile în care prin prevederile legale criticate nu se afectează exerciţiul unor drepturi fundamentale, consideră că art. 53 din Constituţie nu este incident în cauză.

    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Ministerul Culturii, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.