┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, în temeiul prevederilor
art. 146 lit. l) din Constituţie şi
art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 2. Cu Adresa nr. 2/0931 din 10 iulie 2018, Secretarul General al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată, care a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.820 din 11 iulie 2018 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.092L/2/2018. 3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, autorul susţine că
Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2018 contravine dispoziţiilor
art. 1 alin. (4),
art. 64 şi
art. 119 din Constituţie. Aşadar, constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide este neconstituţională, fiind contrară atât dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate, cât şi prevederilor
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. Or, conform prevederilor
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 191/1998, „Activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi este controlată de Parlament, prin comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.“ Arată că, în conformitate cu legea, Parlamentul are o comisie care controlează activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază, astfel încât nu există nicio raţiune pentru care Parlamentul să constituie o altă comisie specială care să desfăşoare activitatea unei comisii permanente a Parlamentului, care are aceeaşi menire. În acest fel, s-ar crea o slăbire a rolului pe care îl au comisiile permanente ale Parlamentului, prin crearea a două comisii care să desfăşoare aceeaşi activitate. 4. Invocă considerente ale
Deciziei nr. 720 din 15 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 18 ianuarie 2018, paragraful 41, potrivit cărora „[…] în vreme ce prima categorie [s.n. comisia permanentă a Parlamentului] are plenitudine de analiză, verificare şi evaluare a activităţii autorităţii publice aflate sub control parlamentar, sub toate aspectele în care autoritatea publică desfăşoară atribuţii, comisia de anchetă are un rol limitat la verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative. Ambele categorii de comisii întocmesc rapoarte prin care stabilesc concluzii, răspunderi şi măsuri care se impun, la nivelul Parlamentului. Pe de altă parte, în vreme ce o comisie permanentă de control, aşa cum arată şi titulatura, îşi exercită competenţa de control pe toată durata mandatului Parlamentului, desfăşurând activităţi de verificare periodice şi continue, în cazul comisiilor de anchetă, acestea acţionează pe o perioadă determinată de timp, încetându-şi activitatea după efectuarea anchetei şi prezentarea concluziilor către plenul Parlamentului. Aşa fiind, având în vedere sfera atribuţiilor şi perioada de exercitare a acestora, Curtea constată că, în situaţia în care cauzele sau împrejurările în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative sunt legate de activitatea unei autorităţi publice aflate sub control parlamentar, competenţele celor două tipologii de comisii se suprapun [...]“. Aşadar, constituirea unei comisii de anchetă trebuie să aibă la bază existenţa unor date şi informaţii concrete susţinute de probe concludente privind evenimentele şi faptele care sunt supuse controlului comisiei, în caz contrar, acest demers având caracter abuziv şi nelegal. 5. Totodată, invocă şi
Decizia nr. 206 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 23 aprilie 2018, în care Curtea Constituţională a statuat că există dispoziţii exprese cu privire la controlul parlamentar exercitat prin comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar aceste dispoziţii se referă la activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază, precum şi la activitatea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. În aceste condiţii, susţine că, acolo unde legea prevede expres controlul parlamentar asupra unei autorităţi publice, acesta se va realiza în formele prevăzute de lege, prin intermediul comisiilor permanente de control al activităţii autorităţilor publice, reglementate concret de lege, respectiv prin intermediul rapoartelor de activitate pe care autorităţile publice sunt obligate să le prezinte periodic în faţa celor două Camere, în şedinţa comună, după caz. Prin urmare, apreciază că nu există niciun motiv pentru care Parlamentul să înfiinţeze o nouă comisie specială de anchetă pentru activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază, atât timp cât există deja o comisie permanentă cu acelaşi obiect de activitate. Înfiinţarea comisiei de anchetă ar însemna o dublare a activităţii unei comisii deja existente şi o reducere a rolului pe care îl au comisiile permanente ale Parlamentului. 6. În continuare arată că, în cadrul
Hotărârii Parlamentului României nr. 31/2018, nu se face nicio referire la evenimente/acţiuni care constituie fapte concrete, relevante asupra interesului public general, a căror existenţă ar determina un impact negativ asupra societăţii, ci doar se stabileşte competenţa comisiei de anchetă de a verifica o serie de aspecte care ţin de activitatea curentă din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, în acest fel, hotărârea astfel adoptată fiind contrară dispoziţiilor
art. 64 alin. (4) din Constituţie. Constituirea comisieide anchetă, prin
Hotărârea Parlamentului nr. 31/2018, deturnează scopul instituirii acestor comisii, dar şi natura acestui organ de lucru al Parlamentului, care prin obiectivele propuse trebuie să răspundă „imperativului politic şi social de a clarifica anumite aspecte de mare importanţă pentru viaţa publică a comunităţii“. 7. Totodată, susţine că, date fiind raporturile constituţionale dintre Parlament şi Serviciul de Protecţie şi Pază, instituirea unui control ierarhic, prin intermediul acestei comisii de anchetă, aduce atingere şi principiului separaţiei puterilor în stat, în condiţiile în care regimul Serviciului de Protecţie şi Pază este cel al unei structuri autonome, parte a puterii executive, încălcându-se
art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. În acest sens, invocă atât dispoziţiile
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 191/1998