Inapoi la Cautare

DECIZIE 550 /2014


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum şi celor ale art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 29.03.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (29.03.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Toni Greblă - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Doina Suliman - magistrat-asistent-şef


    1. Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum şi celor ale art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Radu Chiş în Dosarul nr. 7.985/2/2013 (2.370/2013) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 473D/2014.

    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 14 octombrie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 15 octombrie 2014.

                               CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

    3. Prin Decizia civilă nr. 620 din 10 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.985/2/2013 (2.370/2013), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum şi celor ale art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă.

    4. Excepţia a fost ridicată de Radu Chiş cu ocazia soluţionării cererii de recurs formulate împotriva Încheierii de şedinţă din 6 decembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă în Dosarul nr. 25.447/3/2012** în contradictoriu cu intimaţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (succesoarea în drepturi a Gărzii Financiare), Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM, Societatea Comercială "Romaqua Holdings" - S.A. (fostă "Casrom" - S.A., "Comchim" - S.A.) şi agentul guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine, în esenţă, că Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 contravine "dreptului constituţional de acces la justiţie şi la un proces echitabil, dreptul la nediscriminare şi dreptul la o bună administrare", deoarece nu reglementează "criteriile sau condiţiile pentru ca agentul guvernamental să declanşeze procedura soluţionării amiabile a cauzei," pasivitatea reprezentantului guvernamental nefiind sancţionată. În acest sens, consideră că "în cadrul procedurii administrative, simpla declarare ca admisibilă a plângerii poate declanşa procedura unei rezolvări amiabile a cauzei, atribuindu-se calitatea de titlu executor." În legătură cu acest aspect, arată că, în cadrul acestei proceduri, "rezolvarea pe cale amiabilă a cauzei se face între agentul guvernamental şi reclamant, în timp ce în procedura revizuirii agentul nici măcar nu este citat în cauză, deşi el este cel care trebuie să apere Convenţia şi hotărârile CEDO, şi tot el răspunde, în final, pentru executarea hotărârii instanţei europene. În schimb, sunt citaţi pârâţii interni, adică cei care au determinat condamnarea statului, şi procurorul, cel care a reprezentat instituţia incapabilă să apere ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor." De aceea, apreciază că între procedura administrativă şi cea jurisdicţională s-a creat o situaţie discriminatorie, pe terenul normelor procedurale.

    În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor care reglementează calea extraordinară a revizuirii, autorul excepţiei consideră că acestea au fost "impuse în condiţii neclare, artificiale şi fără o fundamentare temeinică" şi că, "în măsura în care aceste dispoziţii nu permit remedierea şi repunerea părţii vătămate în situaţia anterioară încălcării pentru care statul a fost condamnat CEDO, atunci toate prevederile contrare ordinii convenţionale vor trebui să fie înlăturate ca fiind afectate de vicii de neconstituţionalitate sau, după caz, interpretate în sensul convenţional şi constituţional al dreptului fundamental cu privire la accesul la justiţie şi la un proces echitabil."

    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, iar pe fond este neîntemeiată, dispoziţiile de lege criticate fiind constituţionale în raport cu principiile fundamentale invocate. În acest sens, instanţa de judecată consideră, sub aspectul fondului, că autorul excepţiei justifică excepţia de neconstituţionalitate cu un singur argument dezvoltat, anume "caracterul oneros al rolului activ impus pe plan intern persoanei prejudiciate, astfel constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a-şi recupera prejudiciul." În continuare, arată că "condamnarea statului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului determină naşterea în patrimoniul persoanei apreciate ca fiind victimă a dreptului la despăgubiri, conform dispoziţiilor concrete ale Curţii Europene. Or, titularul unui drept (inclusiv al dreptului la despăgubiri) poate să renunţe la dreptul său, adică să nu dorească valorificarea sa, astfel încât demersul statului şi rolul activ al acestuia - solicitat de revizuient - ar rămâne fără finalitate, aceasta fiind raţiunea legiuitorului intern pentru care a apreciat ca în cadrul procedurii de executare a hotărârilor CEDO, partea prejudiciată trebuie să declanşeze procedura (prin cerere de realizare a convenţiei amiabile sau cerere de revizuire) şi să stăruie în epuizarea sa. Raţionamentul juridic este similar, de altfel, procedurii interne de executare a unui titlu executoriu."

    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 94/1999 sunt constituţionale. Cât priveşte dispoziţiile art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865, Avocatul Poporului arată că acestea au fost abrogate prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, conţinutul lor fiind preluat de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 10 din noul Cod de procedură civilă, care sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit revizuirea unei hotărâri judecătoreşti prin care, fără a se evoca fondul, s-au produs încălcări ale unor drepturi şi libertăţi fundamentale, încălcări constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 233/2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865.

    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.