Excepţia a fost ridicată de Petru Dubă şi Gheorghe Dubă, precum şi de Valeriu Dubă, Ionel Dubă şi Florica Dubă, reprezentaţi de Dubă Gheorghe, într-un proces civil având ca obiect anularea unui titlu de proprietate. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că "dreptul de proprietate este pus în pericol prin acţiunea formulată de reprezentanţii composesoratului", considerând că
art. 28 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001, care prevede că în cazul dizolvării formelor asociative suprafeţele de teren revin în proprietatea statului, este neconstituţional şi încalcă art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală. În ceea ce priveşte punctele 5 şi 8 ale textului criticat, aceştia arată că "sunt neconstituţionale, înfrângându-se şi dispoziţiile Codului civil şi ale celorlalte legi privind protecţia proprietăţii private". În fine, mai susţin că prevederile de lege criticate contravin şi dispoziţiilor art. 20 din Constituţie. Judecătoria Lugoj precizează că prevederile de lege criticate de autorii excepţiei au fost modificate prin
art. I pct. 31 al Titlului VI din Legea nr. 247/2005, astfel că textul de lege criticat este cel al
art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2000. De aceea , având în vedere că autorii excepţiei au invocat neconstituţionalitatea
art. 28 pct. 5, 6, 7, 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001, instanţa apreciază excepţia ca neîntemeiată. Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul apreciază excepţia ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, invocând, de asemenea, jurisprudenţa Curţii cu privire la prevederile de lege criticate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Analizând prevederile de lege criticate, Curtea reţine că, deşi a fost sesizată atât de instanţa de judecată, prin încheiere, cât şi de autorul excepţiei, prin notele scrise depuse la dosar, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 28 pct. 5, 6, 7, 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea
Legii nr. 1/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 29 iunie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 400/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, în realitate prevederile de lege criticate sunt cele ale
art. 28 alin. (5), (6), (7), (8) şi (9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale
Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000. Acest text de lege a fost modificat prin
art. I pct. 31 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Aşadar, Curtea va reţine spre examinare prevederile
art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2000, aşa cum au fost ele modificate prin
Legea nr. 247/2005.