Inapoi la Cautare

DECIZIE 491 /2015


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 549^1 alin. (2), (3) şi (5) din Codul de procedură penală


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 04.12.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (04.12.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    12. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 26.539/197/2014, Tribunalul Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 549^1 alin. (2), (3) şi (5) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, cu ocazia soluţionării contestaţiei într-o cauză având ca obiect propunerea procurorului de desfiinţare a unui înscris.

    13. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 697/54/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate într-o cauză având ca obiect propunerea procurorului de desfiinţare a unui înscris.

    14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 549^1 alin. (2), (3) şi (5) din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, întrucât judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra contestaţiei formulate într-o cauză având ca obiect desfiinţarea unui înscris în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a persoanelor ale căror drepturi ori interese legitime pot fi afectate. Astfel, arată că este foarte posibil să existe situaţii în care procurorul de caz nu a administrat niciun fel de probe cu privire la faptele reclamate şi, cu toate acestea, să sesizeze judecătorul de cameră preliminară pentru a dispune anularea totală sau parţială a unui înscris. Consideră că dispoziţiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală nu sunt previzibile, deoarece nu stabilesc cadrul procesual clar, respectiv care sunt persoanele ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate şi cărora judecătorul de cameră preliminară le va comunica despre procedura de confiscare sau de anulare. Totodată, procedura de informare prevăzută de art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală nu este în măsură să confere persoanei interesate un cadru efectiv pentru a-şi formula apărările. Arată că dispoziţiile de lege criticate încalcă, astfel, dreptul la un proces echitabil în componentele sale referitoare la contradictorialitate şi oralitate, întrucât nu permit comunicarea către părţi a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi nu prevăd posibilitatea părţilor de a discuta efectiv observaţiile depuse instanţei.

    15. Tribunalul Braşov - Secţia penală, în calitate de autor al excepţiei, consideră că prevederile art. 6 din Convenţie trebuie respectate de legiuitor şi atunci când reglementează în domeniul procedurilor penale care nu ţin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv în ceea ce priveşte procedura desfăşurată în camera preliminară în cadrul căreia se dispune o măsură atât de severă cum este confiscarea unui bun sau anularea unui înscris, în condiţiile în care nu este stabilită vinovăţia vreunei persoane. Pornind de la premisa că, în materie penală, inclusiv elementele ce ţin de procedură ar trebui să se desfăşoare într-o manieră contradictorie şi în condiţii de egalitate de arme între acuzare şi apărare, instanţa mai sus menţionată concluzionează că atât procurorul, cât şi persoanele interesate, suspectul - dacă a existat, persoana vătămată şi eventualii terţi posesori ai bunului ce se confiscă sau titulari ai dreptului ce poate fi desfiinţat prin anularea unui înscris, trebuie să participe efectiv la această procedură şi să li se permită - în contradictoriu - să ridice excepţii, să solicite administrarea oricăror probe pe care le consideră pertinente etc. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, autoare a excepţiei, consideră că soluţia adoptată de legiuitor, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în condiţii lipsite de contradictorialitate şi oralitate, instituie un standard scăzut de protecţie a drepturilor, simplul drept al persoanei interesate de a se adresa justiţiei căpătând un caracter formal atâta vreme cât garanţiile specifice procesului echitabil nu sunt respectate. În acest sens, invocă Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014 a Curţii Constituţionale, prin care aceasta a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii "fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor" este neconstituţională. De asemenea, arată că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului", este neconstituţională.

    16. Tribunalul Constanţa - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

    17. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

    19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

    20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 549^1 alin. (2), (3) şi (5) din Codul de procedură penală, introduse prin art. 102 pct. 319, titlul III din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textele de lege criticate au următorul cuprins: "(2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanţei, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.

    (3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:

    a) respinge propunerea şi dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;

    b) admite propunerea şi dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desfiinţarea înscrisului.

    [...] (5) Contestaţia se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanţa sesizată este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către completul competent potrivit legii, care se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluţii:
<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.