Inapoi la Cautare

DECIZIE 475 /2016


referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 29.05.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (29.05.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Marieta Safta - prim-magistrat-asistent


    1. Cu Adresa nr. 2.975 din 21 iunie 2016, secretarul general al Senatului a transmis Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie, precum şi al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea formulată de un număr de 27 de senatori, referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională.

    2. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 5.775 din 21 iunie 2016, formând obiectul Dosarului nr. 1.148 L/2/2016.

    3. În motivarea sesizării se susţine, în esenţă, că Hotărârea Senatului nr. 80/2016 este neconstituţională, întrucât prin aceasta este numit judecător la Curtea Constituţională domnul Marian Enache, care, în calitate de deputat, a depus candidatura sa pentru această funcţie la Senat. În opinia autorilor sesizării, chiar dacă o persoană are calitatea de deputat/senator, cerută de dispoziţiile Legii nr. 47/1992 pentru depunerea candidaturii la funcţia de judecător la Curtea Constituţională, această persoană nu poate să candideze la funcţia menţionată decât dacă un alt deputat/senator sau un grup parlamentar îi depun candidatura. În plus, un deputat poate depune candidaturi doar la Camera Deputaţilor, iar nu şi la Senat.

    4. Detaliind situaţia de fapt din cauză, se arată că Biroul permanent al Senatului a hotărât, în şedinţa din 10 mai 2016, reluarea procedurii de numire a unui judecător la Curtea Constituţională şi a solicitat grupurilor parlamentare şi senatorilor să depună candidaturile la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (denumită în continuare "Comisia") până pe 6 iunie 2016. În şedinţa din 7 iunie 2016, Biroul permanent al Senatului a analizat raportul privind alegerea unui candidat la funcţia de judecător la Curtea Constituţională, a hotărât retrimiterea lui la Comisie şi convocarea unei noi şedinţe pentru reluarea procedurii de audiere a tuturor candidaţilor.

    5. Reunită în plen în data de 7 iunie 2016, ora 11.30, Comisia a luat în discuţie CV-ul depus de domnul Marian Enache şi a constatat că domnia sa nu poate fi audiat, deoarece nu îndeplineşte condiţiile impuse de art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, şi anume nu a fost depusă pe numele său o propunere de candidatură formulată de un grup parlamentar, de deputaţi şi senatori. Reunită în aceeaşi zi la ora 16.30, într-o nouă componenţă, Comisia a procedat la audierea domnului Marian Enache, fiind întocmit un nou raport. În opinia autorilor sesizării, audierea a fost nelegală, deoarece domnul Marian Enache nu îndeplinea, în continuare, condiţia menţionată. De asemenea, la această şedinţă a Comisiei a participat în mod nelegal domnul senator Popa Constantin, în condiţiile în care hotărârea Senatului de numire a acestuia ca membru a fost luată în data de 7 iunie 2016, la ora 16, astfel că putea să îşi producă efectele juridice după publicarea în Monitorul Oficial al României. Ca urmare, ar fi avut drept de vot doamna Florina Ruxandra Jipa.

    6. La dezbaterile în plenul Senatului s-a invocat faptul că domnul Marian Enache nu este susţinut de un grup parlamentar, deputaţi, senatori şi nici cu acest prilej "nu s-a exprimat susţinerea candidaturii domnului Enache Marian, deşi s-a cerut în mod expres să îşi exprime un grup parlamentar această susţinere". Pe buletinele de vot care au fost înmânate fiecărui senator se poate observa că "în dreptul grupului care îi propune era trasă o linie orizontală, încă o dovadă că nu exista o cerere a unui grup pentru numirea sa ca judecător la Curtea Constituţională". Se conchide că "dacă am îmbrăţişa această metodă de numire a unui judecător al Curţii Constituţionale, atunci orice cetăţean român se poate autopropune, urmând a fi supus votului plenului Senatului sau Camerei Deputaţilor".

    7. Se mai susţine că, în cauză, deşi s-a prevăzut în mod expres o procedură de propunere şi numire, aceasta s-a aplicat diferit raportat la domnul Marian Enache şi doamna Mona Lisa Neagoe, acesteia din urmă impunându-i-se respectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Ca urmare, Hotărârea Senatului nr. 80/2016 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, care stabilesc egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.

    8. Se mai arată că, deşi senatorii aveau cunoştinţă de susţinerea referitoare la încălcarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, "o parte a acestora au decis că pot încălca aceste prevederi", afirmând că instanţa constituţională nu ar avea prerogative în a se pronunţa pe această hotărâre. Or, faţă de dispoziţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională este competentă să se pronunţe şi asupra acestei hotărâri adoptate de Senat.

    9. Se susţine că s-au încălcat astfel prevederile art. 16 alin. (3) din Constituţie care, referindu-se la numirea în funcţii publice, precizează că aceasta se face în condiţiile legii, iar în cauză au fost încălcate prevederile legii, respectiv ale art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 în procedura de numire a unui judecător la Curtea Constituţională.

    10. Cu referire la normele constituţionale care statuează asupra componenţei Curţii Constituţionale, autorii sesizării apreciază că, spre deosebire de numirea judecătorilor de către Preşedintele României, în cazul numirii de către Camera Deputaţilor şi Senat, legiuitorul a apreciat că "este necesar un filtru de depunere a candidaturilor pentru Curte". Din redactarea art. 5 din Legea nr. 47/1992, care nu este "cea mai riguroasă", se desprinde procedura referitoare la numirea judecătorilor la Curtea Constituţională. Astfel, "legiuitorul, în redactarea sintetică a legii, în anul 1992, nu s-a oprit asupra acestui text de detaliu, considerând de la sine înţeles că deputaţii şi grupurile parlamentare ale Camerei Deputaţilor pot depune candidaturi la Camera Deputaţilor, iar senatorii şi grupurile parlamentare ale Senatului, la Senat. La fel, legiuitorul a procedat şi cu privire la dreptul la sesizare asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, fără a intra în detalii care să aducă certitudini cu privire la subiectele de sezină. De acest lucru s-a ocupat jurisprudenţa Curţii Constituţionale, e adevărat, pe argumente de autonomie regulamentară a fiecărei Camere a Parlamentului." În ceea ce priveşte situaţia numirii la Curtea Constituţională, "prin enumerarea limitativă a subiecţilor de drept care pot depune candidaturi la Comisia juridică [...], dar prin neprevederea expresă a dreptului de a depune candidaturi la oricare dintre cele două Comisii juridice ale Parlamentului de oricare grup parlamentar din Parlament şi de oricare parlamentar, deputat sau senator" s-ar deduce, potrivit autorilor sesizării, că "legiuitorul a avut în vedere doar membrii şi grupurile parlamentare din camera respectivă. Când legiuitorul a avut în vedere numirea, de către vreuna din cele două Camere ale Parlamentului, a unor membri la alte instituţii, iar candidaturile să nu fie depuse de membrii acelei Camere, a prevăzut expres acest lucru (situaţia alegerii celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM)." Pentru a întări ideea exprimată, se face trimitere la dispoziţii din Legea nr. 47/1992 referitoare la dreptul fiecărei Camere de a decide în privinţa arestării/trimiterii în judecată a judecătorilor Curţii Constituţionale, respectiv la comunicarea către fiecare Camera a încetării mandatului judecătorului numit şi necesităţii numirii unui alt judecător. Se conchide că "legiuitorul a reglementat numirea la Curtea Constituţională ca un drept şi o obligaţie a Camerei parlamentare şi a membrilor săi. În lipsa unor dispoziţii contrare exprese, dreptul de depunere de candidaţi nu poate aparţine decât membrilor săi, singuri sau prin grupuri parlamentare."

    11. Se mai arată că în privinţa "aşa-numitului drept de a se autopropune candidat pentru Curtea Constituţională, Legea nr. 47/1992 nu prevede, expressis verbis, soluţii în această chestiune". Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale şi constituţionale se deduce însă că "o autopropunere, fie că-i a unui deputat, fie că-i a unui senator, presupune o confuzie de roluri: dreptul de a propune candidatură pentru funcţia respectivă, recunoscut de Legea nr. 47/1992 şi dreptul de a fi propus, chiar de el însuşi, prin simplul fapt ca e senator sau deputat". O altă interpretare ar fi de natură să îi recunoască unui parlamentar "privilegii exorbitante în comparaţie cu orice alt cetăţean român, care poate să aibă un dosar profesional asemănător (sau chiar mai bun), dar nu îşi poate susţine candidatura, neavând calitatea de parlamentar." Dreptul de a propune, ca reprezentant al unei Camere, candidaturi pentru Curtea Constituţională, singur sau împreună cu alţii, este convertit într-un drept de a fi propus, doar de el însuşi, drept candidat la Curte. Or, "în această situaţie, dreptul se transformă în privilegiu", iar mandatul de parlamentar "poate fi uşor convertit într-o poziţie politico-juridică din care se pot obţine avantaje de tot felul, prin excluderea celorlalţi cetăţeni". Se încalcă astfel, în opinia autorilor sesizării, principiul constituţional al supremaţiei legii, prevăzut de art. 16 alin. (2) din Constituţie, în îndatoririle pe care parlamentarii le au faţă de poporul român.

    12. În final, se apreciază că se impune o reglementare riguroasă a modalităţii numirii judecătorilor la Curtea Constituţională şi se conchide că domnul Marian Enache a fost numit judecător la Curtea Constituţională cu încălcarea art. 16 alin. (1)-(3) din Constituţie şi a prevederilor art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deoarece lipseşte o cerere scrisă înaintată de un grup parlamentar, deputaţi, senatori pentru depunerea candidaturii acestuia.

    13. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost transmisă preşedintelui Senatului, pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent.

    14. Preşedintele Senatului a transmis, cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.003 din 27 iunie 2016, punctul de vedere al Biroului permanent, prin care se solicită Curţii Constituţionale să constate netemeinicia sesizării şi, în consecinţă, să o respingă. Se arată, în esenţă, că legiuitorul nu a stabilit nicio condiţie formală privind modalitatea de depunere a candidaturilor pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Din coroborarea textelor de referinţă rezultă că voinţa legiuitorului ordinar vizează doar identificarea celor care pot face propunerile de candidaţi pentru funcţia de judecător constituţional. Nici Constituţia şi nici Legea nr. 47/1992 nu precizează cine pot fi cei propuşi. Constituţia stabileşte, în art. 143, doar condiţiile de numire a judecătorilor. Ca urmare, art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 poate fi interpretat, in extremis, şi ca posibilitate ca un deputat sau senator să îşi susţină propria candidatură. Textul de lege menţionat nu este suficient de clar, ceea ce împiedică desprinderea corectă a voinţei legislative a Parlamentului, atunci când a adoptat Legea nr. 47/1992, aspect recunoscut chiar de semnatarii sesizării. Se semnalează Curţii Constituţionale şi neconstituţionalitatea art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 în raport cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţie, apreciindu-se că "întreg art. 5 din lege trebuie supus unei proceduri de modificare".
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.