Inapoi la Cautare

DECIZIE 433 /2005


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Codul de procedură penală


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 11.12.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (11.12.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece, considerând că ipoteza art. 72 alin. (2) din Constituţie vizează calitatea de parlamentar din momentul desfăşurării procesului penal, art. 40 din Codul de procedură penală ilustrează la nivel de lege organică ipoteza constituţională. De asemenea, textul legal criticat se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.

                               CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    Prin Încheierea din 21 februarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.244/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Codul de procedură penală.

    Excepţia a fost ridicată de inculpatul Traian Rece în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.

    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 72 alin. (2), deoarece, de vreme ce Legea fundamentală stabileşte în mod univoc că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este competentă să judece cauzele cu inculpaţi senatori ori deputaţi, nu se poate deroga prin lege de la această reglementare în funcţie de pierderea calităţii. Deci, singurul moment în care contează calitatea de parlamentar, pentru stabilirea competenţei, este cel al trimiterii în judecată, şi competenţa astfel determinată ar fi trebuit să rămână valabilă în tot cursul judecăţii chiar dacă inculpatul a pierdut acea calitate.

    Autorul excepţiei mai arată că art. 40 din Codul de procedură penală încalcă şi prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2), deoarece inculpatul, printr-un simplu act de voinţă, poate deroga de la norma fundamentală potrivit căreia "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege". Or, în ipoteza în care inculpatul (senator, deputat, magistrat etc.) este trimis în judecată potrivit procedurii speciale referitoare la competenţa ratione personae, iar mai apoi acesta demisionează din funcţia deţinută, ar trebui ca, potrivit textului legal criticat - dacă nu este cazul situaţiilor prevăzute de art. 40 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală -, instanţa să constate că, faţă de lipsa calităţii astfel generată, nu mai este competentă şi să trimită dosarul instanţei competente, potrivit celorlalte reguli privitoare la materie. Prin urmare, s-ar ajunge la situaţia nelegală şi neconstituţională ca, în cursul judecăţii, competenţa de soluţionare a cauzei să nu fie stabilită de lege, ci să fie lăsată la latitudinea inculpatului. Tot acelaşi rezultat s-ar produce şi în cazul în care, în cursul judecăţii, inculpatul ar fi destituit din funcţia respectivă, pentru că, în această situaţie, competenţa de judecată ar fi stabilită de autoritatea care a luat măsura respectivă.

    De asemenea, dispoziţiile legale criticate aduc atingere şi prevederilor art. 16 din Constituţie referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât se poate ajunge la situaţia în care două persoane care au fost trimise în judecată la aceeaşi dată să fie judecate, din motive independente, de instanţe diferite. Astfel, în ipoteza în care, spre finele mandatului, doi parlamentari au fost trimişi în judecată dar, din motive obiective, faţă de unul dintre aceştia s-a pronunţat o hotărâre judecătorească, ar urma ca acesta din urmă să fie în continuare judecat de instanţă potrivit regulii speciale, iar celălalt de instanţa competentă potrivit dreptului comun.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu numai că nu contravin Constituţiei, dar au în vedere noua reglementare privind imunitatea parlamentară.

    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

    Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate vizează competenţa ratione personae în cazul schimbării calităţii inculpatului intervenite în timpul judecăţii. Prin art. 72 din Constituţie au fost reglementate două categorii de măsuri de protecţie a deputaţilor şi senatorilor, pe durata exercitării mandatului, şi din interpretarea acestui text rezultă că prevederile care stabilesc competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a-i judeca pe parlamentari reprezintă o continuare a tezei ce reglementează activităţile procesuale pentru care deputatul sau senatorul beneficiază de imunitate, precum şi procedura ridicării acesteia. Rezultă că ar fi lipsit de raţiune să se admită că legiuitorul constituant a urmărit asigurarea unei judecăţi imparţiale numai pentru cei ce se află în curs de judecată în perioada exercitării mandatului, în temeiul unor acţiuni judiciare pornite anterior.

    Nu se poate susţine că dispoziţiile legale criticate aduc atingere principiului egalităţii în drepturi, întrucât, în realitate, ceea ce se protejează prin art. 72 din Constituţie nu este persoana fizică, ci mandatul pe care această persoană îl deţine.

    Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece imunitatea parlamentară reprezintă un mijloc de protecţie a parlamentarului împotriva pericolului de a fi supus represiunii penale ori contravenţionale în mod abuziv sau şicanator, ca urmare a atitudinii sale politice, asigurându-i independenţa, sub aspect juridic, în exercitarea mandatului încredinţat de corpul electoral. Ca urmare, imunitatea parlamentară este o garanţie constituţională a mandatului reprezentativ, deci a opţiunii electoratului prin votul căruia acest mandat a fost încredinţat. De asemenea, faptul că dobândirea calităţii de senator sau deputat după săvârşirea infracţiunii determină, potrivit art. 40 alin. 2 din Codul de procedură penală, schimbarea competenţei reprezintă o concretizare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la imunitatea parlamentară.

    În plus, prevederile legale criticate referitoare la competenţa instanţei de judecată în caz de schimbare a calităţii inculpatului sunt norme procedurale şi reprezintă opţiuni ale legiuitorului, conforme cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege.

    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.