Inapoi la Cautare

DECIZIE 414 /2010


referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, art. I pct. 6, art. I pct. 27 şi ale art. I pct. 28 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 19.11.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (19.11.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    În temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, la data de 3 martie 2010, un grup de 33 de senatori a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. I pct. 1, art. I pct. 6, art. I pct. 27 şi ale art. I pct. 28 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

    Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.605 din 3 martie 2010 şi constituie obiectul Dosarului nr. 517A/2010.

    La sesizare a fost anexată lista cuprinzând semnăturile celor 33 de senatori, şi anume: Ion Toma, Viorel Arcaş, Vasile-Cosmin Nicula, Dan-Coman Şova, Sorin-Constantin Lazăr, Ecaterina Andronescu, Marius-Sorin-Ovidiu Bota, Ioan Chelaru, Laurenţiu-Florian Coca, Florin Constantinescu, Alexandru Cordoş, Titus Corlăţean, Avram Crăciun, Petre Daea, Mihăiţă Găină, Toni Greblă, Gheorghe Marcu, Radu-Cătălin Mardare, Valer Marian, Alexandru Mazăre, Gavril Mîrza, Elena Mitrea, Nicolae Moga, Sergiu-Florin Nicolăescu, Gheorghe Pop, Nicolae-Dănuţ Prunea, Ion Rotaru, Daniel Savu, Doina Silistru, Constantin Tămagă, Adrian Ţuţuianu, Şerban-Constantin Valeca şi Cătălin Voicu.

    I. Cu privire la dispoziţiile art. I pct. 1 şi pct. 28 din lege, în esenţă, se susţine că acestea încalcă prevederile art. 16 alin. (1), (3) şi art. 53 din Constituţie. În acest sens, se apreciază că modificarea intempestivă, la scurte intervale de timp, a normelor care reglementează regimul juridic al conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale este de natură să afecteze statutul funcţionarilor publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate şi nu asigură egalitatea acestei categorii de funcţionari publici în raport cu celelalte persoane care ocupă sau au ocupat funcţii publice de conducere în administraţia publică centrală şi locală.

    În opinia autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate, climatul de instabilitate legislativă cu privire la conducătorii serviciilor publice deconcentrate a determinat o diferenţă de tratament juridic, fundamentată pe considerente de ordin politic, între această categorie de conducători şi celelalte persoane care deţin funcţii publice de conducere în administraţia publică. Se apreciază că, în timp ce aceştia din urmă s-au bucurat de toate prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în sensul că au fost protejaţi de schimbările intempestive şi abuzive din funcţie, conducătorilor serviciilor publice deconcentrate li s-a administrat un alt tratament juridic, şi anume au fost schimbaţi din funcţii prin jocul combinat al mai multor modificări legislative operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, ambele declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională.

    Se arată că textele de lege criticate creează în mod fictiv o nouă categorie de funcţii publice, cea de director şi director adjunct ai serviciilor publice deconcentrate, dar care, în realitate, sunt identice sub aspectul sferei de atribuţii şi competenţelor cu funcţiile de director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate existente anterior, în scopul de a face imposibilă reintegrarea persoanelor care au ocupat aceste din urmă funcţii.

    Toate aceste modificări legislative au creat condiţii favorabile pentru ocuparea funcţiilor publice de conducători ai serviciilor publice deconcentrate pe criterii subiective, ceea ce este de natură să contravină scopului legii, şi anume asigurarea unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor.

    Prin modificarea continuă a regimului juridic aplicabil conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, prin desfiinţarea şi înfiinţarea, în mod succesiv, a posturilor acestora este încălcat principiul accesului egal la funcţiile publice, prevăzut de art. 16 alin. (3) din Constituţie, care presupune atât accesul efectiv la funcţia publică, cât şi exercitarea sa în condiţii de egalitate sub aspectul protecţiei acordate tuturor categoriilor de funcţionari publici. Aceste măsuri constituie restrângeri ale dreptului de acces la o funcţie publică, care nu sunt justificate în mod obiectiv ca fiind imperios necesare pentru salvgardarea unui alt drept care, în absenţa acestor restricţii, ar fi grav compromis. Mai mult, se aduce atingere substanţei dreptului prevăzut de art. 16 alin. (3) din Constituţie, astfel încât textele criticate sunt contrare exigenţelor art. 53 din Constituţie.

    II. Se susţine că art. I pct. 6 din lege contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât stabileşte în sarcina mai multor entităţi publice competenţa organizării concursului de recrutare a funcţionarilor publici. În acest mod se alterează obiectivitatea verificării aptitudinilor/competenţelor profesionale ale candidaţilor şi se creează discriminări, în sensul că recrutarea în funcţii publice de conducere vacante de şef serviciu sau şef birou, în funcţii publice specifice asimilate acestora sau în funcţii publice de execuţie vacante şi temporar vacante nu se realizează de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ci de autorităţile sau instituţiile publice în al căror stat de funcţii se află funcţiile publice respective.

    III. Se consideră că dispoziţiile art. I pct. 27 din lege încalcă art. 16 alin. (1) şi (3) din Constituţie, întrucât accesul la funcţia publică nu se face prin concurs, ci prin transformarea posturilor de natură contractuală care implică exercitarea unor prerogative de putere publică în funcţii publice. Astfel, persoanele încadrate în posturi de natură contractuală, aflate în ipoteza art. I pct. 27 din lege, urmează să ocupe funcţii publice în baza unui act administrativ de numire, în absenţa organizării unui concurs, ceea ce este discriminatoriu în raport cu terţe persoane care doresc să acceadă la o funcţie publică, situaţie în care accesul se realizează numai prin susţinerea unui concurs.

    În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.

    Preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 662 din 10 martie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât modificările aduse Legii nr. 188/1999 contravin art. 16 alin. (1) şi (3), precum şi art. 53 din Constituţie. În acest sens, se arată că modificarea continuă a regimului juridic aplicabil conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, precum şi schimbarea succesivă a denumirii unor funcţii afectează stabilitatea exercitării acestora, precum şi statutul juridic al funcţionarilor publici din serviciile publice deconcentrate, ceea ce încalcă dreptul de acces la o funcţie publică şi principiul stabilităţii ce ar trebui să guverneze exercitarea funcţiilor publice. Se mai susţine că legea criticată adânceşte inegalităţile de regim juridic dintre conducătorii serviciilor publice deconcentrate şi ceilalţi funcţionari publici prin crearea unei noi categorii de funcţii publice şi duce la imposibilitatea reintegrării persoanelor care au ocupat aceste funcţii publice.

    Înfiinţarea şi desfiinţarea succesivă a unor funcţii publice care presupun atribuţii identice nu sunt de natură să îndeplinească dezideratul accesului în condiţii de egalitate la funcţiile publice, motiv pentru care prevederile legale criticate încalcă art. 16 alin. (1) şi (3), precum şi art. 53 din Constituţie.

    Se mai arată că, în lipsa organizării vreunui concurs, persoanele încadrate în posturi de natură contractuală care implică exercitarea unor prerogative de putere publică şi care se transformă în funcţii publice urmează să ocupe noile funcţii publice în baza unui act administrativ de numire. Astfel, aceste persoane sunt favorizate, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie, în raport cu alte persoane care doresc să ocupe o funcţie publică.

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.