Inapoi la Cautare

DECIZIE 388 /2018


referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României nr. 19 din 18 aprilie 2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 01.12.2021, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (01.12.2021) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

, întrucât lasă loc arbitrariului şi incertitudinii în procesul de legiferare, precum şi la încălcarea dispoziţiilor art. 64 alin. (4) din Constituţie
, raportat la art. 4 alin. (2)
 şi art. 8 alin. (1) din Regulamentul
 activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrucât nu rezultă scopul efectiv pentru care această comisie a fost înfiinţată şi creează confuzie între rolul comisiilor permanente ale celor două Camere şi rolul Comisiei speciale comune a celor două Camere.

    6. În continuare, autorii sesizării susţin că, potrivit obiectivelor prevăzute la art. 1 lit. a)
, b),
 c)
 şi d) din Hotărârea Parlamentului României nr. 19/2018
, se instituie o competenţă generală de examinare şi modificare a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra întregului domeniu al securităţii naţionale, deşi art. 8 alin. (1) din Regulamentul
 activităţilor comune prevede că, la nivelul Parlamentului, se pot constitui comisii speciale doar pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative, evident, într-un anume domeniu de reglementare, sau pentru alte scopuri precizate în hotărârile de constituire a respectivelor comisii. Conform art. 60 pct. 14 din Regulamentul
 Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, are ca domeniu de activitate probleme privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, aspect valabil şi pentru Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Senatului României. În absenţa unui scop clar definit al Comisiei speciale prin raportare la art. 64 alin. (4) din Constituţie
 şi la art. 8 alin. (1) din Regulamentul
 activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, activitatea comisiei va consta în întocmirea şi transmiterea unui raport cu privire la actele normative cu incidenţă asupra securităţii naţionale atât către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi către Biroul permanent al Senatului, pentru a fi dezbătut împreună cu propunerile legislative atât de plenul Camerei Deputaţilor, cât şi de plenul Senatului. Instituirea în beneficiul Comisiei speciale a acestei competenţe generale de a examina, modifica şi completa toate actele normative cu incidenţă asupra securităţii naţionale încalcă principiul bicameralismului, eliminând din competenţa comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aşa cum este aceasta stabilită pe cale regulamentară, dezbaterea iniţiativelor şi proiectelor legislative, existente sau viitoare, cu incidenţă întrun întreg domeniu de reglementare ce ţine de competenţa lor exclusivă. Formularea contradictorie a dispoziţiilor art. 1 din Hotărârea Parlamentului României nr. 19/2018
 conduce la restrângerea competenţei comisiilor permanente ale celor două Camere, prin transferarea unui domeniu esenţial din competenţa acestora către o comisie specială.

    7. Prin restrângerea competenţei comisiilor permanente de a dezbate proiecte şi iniţiative legislative într-un anume domeniu de reglementare şi în condiţiile în care toate proiectele de acte normative dintr-un anumit domeniu de reglementare vor fi examinate, modificate şi completate de o singură comisie specială comună a celor două Camere este afectat principiul conform căruia dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Or, evaluarea în plenul celor două Camere este posibilă atunci când organele de lucru interne ale fiecărei Camere, competente să avizeze şi să întocmească rapoarte, se pot exprima cu privire la conţinutul respectivelor proiecte de lege sau propuneri legislative, aspect fundamental pentru respectarea principiului bicameralismului. Numai dezbaterea actelor normative în domeniul securităţii naţionale de către deputaţi şi senatori, membri ai comisiilor permanente sesizate pentru raport prin procedură parlamentară obişnuită, ar asigura pluralitatea opiniilor necesare elaborării, în condiţii de transparenţă a noilor reglementări într-un domeniu fundamental pentru buna funcţionare a statului.

    8. Pe de altă parte, instituirea acestei competenţe generale de examinare, modificare şi completare a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra securităţii naţionale de către o singură comisie specială comună implică şi faptul că respectivele acte normative nu mai sunt avizate de către alte comisii permanente, precum şi faptul că devine neclară chiar ordinea de sesizare a Camerelor în vederea adoptării acestor acte.

    9. În concluzie, autorii sesizării consideră că rolul şi finalitatea consacrate pentru organizarea şi funcţionarea comisiilor parlamentare, din perspectiva principiului bicameralismului, sunt afectate, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 61 alin. (2) din Constituţie
.

    10. Mai mult, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 19 din 18 aprilie 2018
, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale îşi arogă, în mod explicit, rolul de iniţiator al propunerilor legislative încălcând prevederile exprese şi limitative ale art. 74 alin. (1)
 şi (4) din Constituţie
. Dreptul de a formula propuneri legislative este atributul exclusiv al parlamentarului fiind un drept câştigat în baza obţinerii mandatului în circumscripţia electorală în care a candidat. Acest drept fiind unul personal, pe perioada exercitării mandatului, nu poate fi delegat niciunei structuri parlamentare sau instituţii. Prin urmare, însuşi scopul comisiei este neconstituţional prin faptul şi-a propus să poată înainta propuneri legislative. Astfel, dispoziţiile art. 1 lit. e) din Hotărârea Parlamentului României nr. 19 din 18 aprilie 2018
 nu pot fi considerate o simplă eroare de exprimare în text, deoarece, coroborându-le cu art. 4 alin. (2)
 din aceeaşi hotărâre, potrivit căruia hotărârile Comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, rezultă că prin votul membrilor prezenţi se poate lua decizia de a împuternici comisia cu rolul de iniţiator de propuneri legislative, împrejurare ce contravine flagrant normei constituţionale exprese.

<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic