VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 18. Instanţa de trimitere nu a prezentat un punct de vedere propriu asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 19. Curţile de apel Bucureşti, Iaşi şi Ploieşti au transmis practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar curţile de apel Bacău, Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara au transmis punctele de vedere ale judecătorilor asupra acestei chestiuni. 20. Din răspunsurile primite au rezultat două opinii. 21. Într-o primă opinie s-a apreciat că acţiunea întemeiată pe dispoziţiile
art. 169 din Legea nr. 85/2014 poate fi soluţionată după închiderea procedurii insolvenţei, dacă a fost formulată anterior acestui moment (Curtea de Apel Bucureşti - secţiile a V-a şi a VI-a civile, Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, Curtea de Apel Timişoara - Secţia a II-a civilă şi tribunalele Neamţ, Braşov, Bucureşti, Ilfov, Iaşi, Teleorman, Călăraşi, Ialomiţa, Specializat Cluj, Buzău şi Prahova). S-a argumentat că acţiunea în angajarea răspunderii patrimoniale nu vizează societatea a cărei existenţă încetează, ci persoanele vinovate de intrarea societăţii în insolvenţă. De asemenea, s-a arătat că
art. 173 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 reglementează în mod expres situaţia în care executarea silită a hotărârii de atragere a răspunderii patrimoniale are loc ulterior închiderii procedurii insolvenţei, prin intermediul unui executor judecătoresc. Prin urmare, soluţionarea acţiunii în atragerea răspunderii patrimoniale nu este împiedicată de închiderea procedurii insolvenţei. 22. În sensul primei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătoreşti definitive: deciziile civile nr. 1.363 din 18 septembrie 2019, nr. 174 din 4 martie 2020, nr. 227A din 12 martie 2020, nr. 620A din 25 iunie 2020, nr. 1.242 din 7 octombrie 2020, nr. 1.468 din 4 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, şi Decizia civilă nr. 427 din 10 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă; deciziile nr. 791/2017 din 10 noiembrie 2017, nr. 131/2018 din 5 martie 2018, nr. 248/2018 din 13 aprilie 2018 şi nr. 556/2018 din 6 septembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă. 23. Într-o a doua opinie s-a apreciat că acţiunea întemeiată pe dispoziţiile
art. 169 din Legea nr. 85/2014 nu mai poate fi soluţionată după închiderea procedurii insolvenţei (Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de insolvenţă, litigii cu profesioniştii şi societăţi, Curtea de Apel Galaţi - Secţia a II-a civilă, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi tribunalele Bacău, Maramureş, Sălaj, Dolj, Gorj, Galaţi, Vrancea, Vaslui şi Suceava). S-a argumentat că, odată cu închiderea procedurii insolvenţei, judecătorul-sindic dispune descărcarea integrală a administratorului/lichidatorului judiciar cu privire la activitatea debitoarei, procedură şi averea acesteia. Angajarea răspunderii în temeiul
art. 169 din Legea nr. 85/2014 are natura unei proceduri create numai în scopul acoperirii părţii din pasiv rămase după lichidarea bunurilor debitoarei. Or, după închiderea procedurii insolvenţei, acţiunea în atragerea răspunderii patrimoniale nu îşi mai poate atinge finalitatea. 24. În sensul celei de-a doua opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătoreşti definitive: deciziile civile nr. 1.651A din 25 octombrie 2021 şi nr. 1.475A/2021 din 6 octombrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă; Decizia nr. 2.126/2021 din 2 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă; sentinţele nr. 694/2019 din 22 iulie 2019 şi nr. 588 din 8 decembrie 2021, pronunţate de Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. 25. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 26. Prin
Decizia nr. 363 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 31 iulie 2014, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că dispoziţiile
art. 138 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale. În considerentele de la paragraful 23 din această decizie instanţa de contencios constituţional a reţinut că: „Întrucât, potrivit dispoziţiilor
art. 136 din Legea nr. 85/2006