Inapoi la Cautare

DECIZIE 36 /2020


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) din Codul penal


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 14.07.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (14.07.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
├───────────────┴──────────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) din Codul penal
, excepţie ridicată de Emil Butnaru în Dosarul nr. 8.856/314/2015/a3 al Curţii de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.910D/2017.

    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Magistratul-asistent şef referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus, la dosarul cauzei, un set de înscrisuri ce privesc situaţia sa juridică.

    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că prevederile legale criticate sunt clare şi previzibile. Acţiunea de ameninţare, ca element al laturii obiective a infracţiunii de ameninţare, poate fi săvârşită direct, indirect sau prin intermediul unei terţe persoane, aşadar, indiferent de modalitatea concretă de realizare a acesteia. Totodată, se subliniază că, potrivit art. 30 alin. (6) din Constituţie
, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, astfel că protejarea acestor valori poate fi realizată prin incriminarea conduitei care aduce atingere acestora.

    CURTEA,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    5. Prin Încheierea din 3 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 8.856/314/2015/a3, Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 206 alin. (1) din Codul penal
, excepţie ridicată de Emil Butnaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui apel formulat împotriva sentinţei penale prin care autorul excepţiei a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj judiciar, faptă prevăzută de art. 279 alin. (2)
 raportat la art. 206 alin. (1) din Codul penal
.

    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul criticat, care a preluat sub aspectul criticat soluţia legislativă cuprinsă în art. 193 din Codul penal din 1969
, are un caracter lacunar, cvasi-interpretativ, în total dezacord cu cerinţa „lex certa“ ce trebuie să fie îndeplinită de textul normei penale şi care trebuie să descrie în mod limpede şi fără echivoc modalităţile de săvârşire a infracţiunii de ameninţare pentru a se întruni plenitudinea circumstanţelor ce definesc latura obiectivă a acestei infracţiuni. Se are în vedere relativitatea modului în care conţinutul textului de lege arhaic se poate aplica la împrejurări noi, inexistente la data la care legiuitorul şi-a exprimat voinţa în formularea textuală a normei de drept şi pe care nu avea cum să le prevadă la nivelul anului 1969. Se susţine că textul de lege nu stabileşte cu claritate elementul material al infracţiunii de ameninţare şi nici instrumentul obiectiv de cuantificare a urmării imediate a infracţiunii, respectiv starea de temere a victimei.

    7. Se arată că decalajul produs între evoluţia rapidă a mijloacelor tehnologice, raportată la inerţia scriptică a textului de lege, atrage caracterul lacunar al normei penale. Puterea judecătorească, realizând un exerciţiu interpretativ extensiv, împrumută din prerogativele puterii legislative şi creează o nouă normă de drept, ajungându-se ca norma de incriminare să sancţioneze acţiuni specifice mediului virtual, ce nu comportă niciun fel de intenţie, de făptuire directă sau de mijlocire. Astfel, se arată că singura cerinţă a textului criticat pentru a fi reţinută infracţiunea de ameninţare este existenţa stării de temere clamată unilateral de presupusa victimă. Prin urmare, sfera de cuprindere a normei juridice criticate este imprecis redactată, întrucât ar cuprinde şi mesajele scrise pe reţelele on-line de comunicare, în condiţiile în care aceasta ar trebui să se refere numai la mesajele directe trimise pretinsei victime.

    8. Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că ameninţarea reprezintă acţiunea de intimidare a unei persoane, directă sau indirectă, explicită sau implicită, ce poate fi realizată prin orice mijloace - viu grai, telefon, sms, e-mail, scrisori etc. Împrejurarea că textul în formularea sa a fost în esenţă redactat prima dată în codul penal anterior nu determină desuetudinea formulării în condiţiile în care doctrina şi jurisprudenţa sunt constante în sensul arătat, iar orice persoană poate cu suficientă previzibilitate să-şi ghideze comportamentul fără a încălca limita infracţionalităţii. Sfera de temere a subiectului pasiv este o împrejurare de fapt ce poate fi stabilită de organele judiciare prin orice mijloc de probă permis de lege, având în vedere atât persoana, calitatea şi funcţia celui presupus ameninţat, cât şi conţinutul sau modalitatea de exercitare a ameninţării.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.