Inapoi la Cautare

DECIZIE 346 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4, art. 12 alin. (1) şi art. 20 pct. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 21.10.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (21.10.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	
     Augustin Zegrean        - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4 şi art. 20 pct. 1 şi 2 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Eugenia Hacman în Dosarul nr. 9.080/63/2015 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.755D/2015.

    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 855 şi nr. 865 din 10 decembrie 2015.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    4. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 9.080/63/2015, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4 şi art. 20 pct. 1 şi 2 din Legea nr. 164/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Eugenia Hacman într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect cererea de anulare a Hotărârii nr. 1.847 din 2 aprilie 2015 emisă de Comisia municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, a Legii nr. 290/2003 şi a Legii nr. 393/2006, prin care s-a respins cererea de acordare a despăgubirilor ca nedovedită şi s-a propus neacordarea compensaţiilor băneşti.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (2). În primul rând, arată că prin prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 se modifică retroactiv art. 1 alin. (2) din Legea nr. 290/2003, încălcându-se astfel art. 15 alin. (2) din Constituţie. Astfel, cerinţa de a dovedi calitatea de moştenitor prin certificatul de moştenitor, prin certificatul de calitate de moştenitor sau prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se atestă această calitate, cerinţă introdusă de Legea nr. 164/2014, nu era prevăzută de Legea nr. 290/2003, fiind de ajuns prezentarea actelor de stare civilă ale persoanelor decedate (certificat de naştere şi certificat de deces), respectiv actele de stare civilă ale moştenitorilor. Aşadar, având în vedere faptul că Legea nr. 290/2003 a produs efecte până la intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv a produs efecte timp de peste 12 ani, timp în care unii petenţi au intrat deja în posesia sumelor calculate în conformitate cu Legea nr. 290/2003, în timp ce altora nici nu le-au fost soluţionate dosarele, modificările aduse prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 care înăspresc condiţiile cerute de Legea nr. 290/2003 încalcă art. 15 alin. (2) din Constituţie.

    6. De asemenea, autoarea excepţiei susţine că art. 4 din Legea nr. 164/2014 modifică retroactiv prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 290/2003, încălcând astfel art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece introduce prevederea că cererile aflate în curs de soluţionare la comisiile judeţene se analizează şi se soluţionează pe baza actelor care atestă existenţa dreptului la despăgubiri, certificate de autorităţile competente, acte care pot fi completate cu declaraţii ale martorilor, autentificate. Aşadar, proba cu martori nu mai reprezintă o posibilitate alternativă de probă, aşa cum prevedea Legea nr. 290/2003, ci doar o probă complementară. Astfel, dacă nu se pot obţine copii ale actelor originale aflate în arhive, practic nu se mai poate folosi proba cu martori, astfel încât dosarul privind despăgubirile acordate în conformitate cu Legea nr. 290/2003 va fi respins. Aplicarea acestei prevederi din Legea nr. 164/2014 are un caracter retroactiv, pentru că, până la intrarea în vigoare a acestei legi, a produs deja efecte Legea nr. 290/2003, în sensul că alţi petenţi au obţinut despăgubiri în condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 290/2003. De asemenea, susţine că, din momentul în care actele necesare demonstrării dreptului la acordarea despăgubirilor au fost verificate şi înaintate spre soluţionare, s-a stabilit şi raportul juridic dintre cele două părţi - statul român şi cetăţeanul. De fapt, acest moment este data de 1 mai 2007, dată-limită de depunere a cererilor de despăgubire stabilită de Legea nr. 290/2003, dată până la care statul român ar fi putut modifica, fără a avea caracter retroactiv, prevederile Legii nr. 290/2003. Însă acceptarea dosarului, verificarea şi introducerea sa în Comisia municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 reprezintă stabilirea unui raport juridic între autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi statul român, în condiţiile stabilite la acel moment de către Legea nr. 290/2003. Or, din moment ce Legea nr. 164/2014 înăspreşte condiţiile de acordare a despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 290/2003, cerând dovezi suplimentare, de fapt modifică raportul juridic stabilit în trecut între părţi, deci are un caracter vădit retroactiv. De asemenea, consideră că în dosar nu se pot aplica decât prevederile Legii nr. 290/2003, în vigoare la data rămânerii definitive a sentinţei din 2014, respectiv data de 10 septembrie 2014, data pronunţării Deciziei nr. 1.264 a Curţii de Apel Craiova.

    7. În al doilea rând, autoarea excepţiei susţine că prevederile Legii nr. 164/2014 încalcă şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creează discriminări ale persoanelor îndreptăţite la despăgubiri care nu au "avut norocul" să li se calculeze despăgubirea înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014. Modificarea art. 5 din Legea nr. 290/2003 prin prevederile art. 4 din Legea nr. 164/2014 face practic imposibilă obţinerea de despăgubiri pentru proprietăţile rămase în Bucovina de Nord, pentru că nu mai există acte originale nici în arhivele de stat ale României, nici în arhivele de stat ale Ucrainei. La emiterea Legii nr. 290/2003, Parlamentul a ţinut cont de situaţia de fapt că refugierea cetăţenilor români s-a făcut în mare grabă, în mod neorganizat, astfel încât documentele de stare civilă şi de proprietate asupra bunurilor deţinute de aceştia au rămas în teritoriile ocupate. Din aceste cauze s-a prevăzut posibilitatea de a folosi proba cu martori ca probă alternativă pentru stabilirea proprietăţilor rămase în aceste teritorii.

    8. În al treilea rând, autoarea excepţiei susţine că art. 20 din Legea nr. 164/2014 încalcă prevederile art. 21 alin. (2) din Constituţie, deoarece abrogă dreptul de a face contestaţie în termen de 15 zile la hotărârile comisiilor judeţene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Cu toate că aceste hotărâri se comunică petenţilor, ei nu mai au dreptul de a face contestaţie, încălcându-se astfel accesul la justiţie.

    9. În final, autoarea excepţiei susţine că termenul de decădere de 120 de zile prevăzut de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, referitor la completarea cu actele necesare solicitate, este prea mic, având în vedere că documentele de certificare a proprietăţilor deţinute în teritoriile ocupate de armata rusă în 1944 nu se pot obţine decât de la autorităţile străine, neavând la dispoziţie nicio pârghie legală pentru a le determina să emită aceste documente în termenele prevăzute de legea română. De asemenea, termenul de 120 zile este mult prea mic inclusiv pentru stabilirea calităţii de moştenitor, având în vedere că documentele de stare civilă au rămas pe teritoriile ocupate. Mai mult, în speţă, dosarul depus la Comisia municipiului Bucureşti "a fost plimbat" tip de 12 ani între diferitele comisii, fără măcar ca vreuna să solicite vreun act suplimentar sau lămuriri suplimentare.

    10. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate nefiind de natură a crea discriminări persoanelor ale căror cereri sunt soluţionate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014. Celelalte susţineri ale reclamantei, vizând îndreptăţirea acesteia la despăgubiri şi calitatea de moştenitor legal, sunt în fapt critici ale hotărârii emise de Comisia municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, a Legii nr. 290/2003 şi a Legii nr. 393/2006.

    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.