Inapoi la Cautare

DECIZIE 310 /2015


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua prin raportare la cele ale art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 13.12.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (13.12.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Daniel Marius Morar - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Benke Karoly - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Aurelian Gabriel Buşiţia, Nicolina Buşiţia, Maria Felicia Buşiţia, Hortensia Buşiţia, Alexandru Octavian Buşiţia, Iuliu Andrei Buşiţia, Mihai Alex Buşiţia, Cristina Maria Ungur, Dorin Emil Ogiolan, Veronica Valeria Farcaş, Mariana Georgeta Gliga, Nora Roxana Pop, Ovidiu Justin Parachiv, Victor Bulz şi Luminiţa Daniela Pişcociu, reprezentaţi prin mandatar Florin Cazan, şi intervenientul Gheorghe Călin Buşiţia în Dosarul nr. 69/42/2013 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 66D/2015.

    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând Decizia nr. 691 din 27 noiembrie 2014.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    4. Prin Încheierea din 23 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 69/42/2013, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 22, art. 27 alin. (1)-(3), art. 31 alin. (1) şi art. 50 lit. b) şi c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Aurelian Gabriel Buşiţia, Nicolina Buşiţia, Maria Felicia Buşiţia, Hortensia Buşiţia, Alexandru Octavian Buşiţia, Iuliu Andrei Buşiţia, Mihai Alex Buşiţia, Cristina Maria Ungur, Dorin Emil Ogiolan, Veronica Valeria Farcaş, Mariana Georgeta Gliga, Nora Roxana Pop, Ovidiu Justin Parachiv, Victor Bulz şi Luminiţa Daniela Pişcociu, reprezentaţi prin mandatar Florin Cazan, şi intervenientul Gheorghe Călin Buşiţia, într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii privind obligarea statului român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, să transmită dosarul de despăgubire unui evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare, să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire şi, respectiv, decizia reprezentând titlul de plată.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014 şi nr. 210 din 8 aprilie 2014, potrivit cărora dispoziţiile art. 4 teza a doua raportate la art. 33 şi, respectiv, la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013, sunt retroactive, rezultă că dispoziţiile legale criticate nu se pot aplica retroactiv proceselor aflate în curs de judecată nici în privinţa modalităţii de evaluare, de emitere a deciziei de compensare sau a modalităţii de valorificare a punctelor. Se mai arată că, având în vedere că nu au fost abrogate dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă faptul că în procedura administrativă subzistă în continuare obligaţia entităţii deţinătoare a imobilului de a se pronunţa prin dispoziţie sau decizie motivată asupra cererii de restituire în natură. În urma unei astfel de decizii/dispoziţii a entităţii deţinătoare a imobilului, autorilor excepţiei de neconstituţionalitate li s-a recunoscut calitatea de persoane îndreptăţite la restituire, astfel încât au solicitat instanţei de judecată continuarea procedurii de restituire în temeiul Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În consecinţă, apreciază că intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, pe parcursul soluţionării procesului, lege care reglementează alte termene şi condiţii decât cele în vigoare la data înregistrării cererilor de chemare în judecată, încalcă principiul neretroactivităţii legii civile.

    6. Se mai susţine că prevederile art. 21 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 165/2013, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică unor situaţii juridice născute anterior intrării lor în vigoare, când legea stabilea o altă modalitate de evaluare a imobilelor preluate în mod abuziv, fiind în acest mod schimbată în mod retroactiv modalitatea de evaluare. Se mai susţine că prevederile art. 50 lit. b) şi c) din acelaşi act normativ desfiinţează anumite entităţi ale statului, ceea ce conferă caracter inadmisibil cererilor de chemare în judecată formulate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În acelaşi sens, sunt încălcate şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece prevederile legale criticate nu conferă drepturi egale pentru toate persoanele care au formulat cereri de restituire în temeiul Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, creând inegalităţi majore între persoanele care au formulat cereri de restituire la entităţile învestite de lege cu soluţionarea notificărilor şi persoanele care s-au adresat instanţelor de judecată. În egală măsură, discriminarea creată se manifestă şi din punctul de vedere al persoanelor care au obţinut despăgubirile înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor legale criticate.

    7. De asemenea, se susţine că prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 contravin accesului liber la justiţie şi dreptului la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Constituţie, fiind instituit un nou caz de casare, în afara termenelor prescrise de lege, precum şi prin schimbarea normelor procedurale pe parcursul soluţionării procesului. În egală măsură, este depăşită durata unui termen rezonabil de soluţionare a cauzelor, având în vedere termenul scurs de la depunerea notificării.

    8. Este invocată şi practica Curţii Constituţionale pronunţată în legătură cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, act normativ care instituia noi termene şi proceduri de plată şi în privinţa căruia a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate.

    9. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, instanţa apreciază că prevederile legale criticate nu sunt de natură a crea discriminări între beneficiarii Legii nr. 18/1991. În acest sens, faptul că, potrivit noii legi, intrate în vigoare pe parcursul judecării cauzelor, s-a stabilit o altă modalitate de calcul al despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptăţite nu conduce la discriminarea acestora din urmă, prin raportare la cele care obţinuseră o astfel de evaluare anterior, deoarece este incident principiul de drept tempus regit actum, astfel încât modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate. De asemenea, analizarea dosarelor conţinând decizii cu propunere de acordare de măsuri compensatorii ori decizii de stabilire a valorii recalculate a acţiunilor asociaţilor persoanei juridice care deţinea imobilele şi alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv nu este discriminatorie comparativ cu celelalte cazuri în care se aplică procedura de evaluare pe bază de puncte a imobilului. Astfel, nediscriminarea presupune aplicarea unui tratament similar în cazuri similare, iar nu în orice caz, diferenţa de situaţie implicând, în mod necesar, o diferenţă de tratament.

    10. În legătură cu invocarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, instanţa apreciază că prevederile Legii nr. 165/2013 nu retroactivează, deoarece nu operează modificări cu privire la raporturi juridice consumate sau intrate sub autoritatea de lucru judecat anterior intrării lor în vigoare. Astfel, procedura instituită de Legea nr. 165/2013 se aplică de la data intrării sale în vigoare, fără să influenţeze situaţiile juridice finalizate sub imperiul vechii reglementări şi având în vedere proceduri în curs de desfăşurare, care se referă la dosare înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Astfel, dacă o normă juridică nou-intrată în vigoare se referă la o situaţie juridică cu caracter de continuitate, constitutiv de facta pendentia, asupra căreia legiuitorul poate interveni în viitor, nu poate fi vorba de o încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile.

    11. Cu privire la invocarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, instanţa de judecată apreciază că, întrucât Curtea Constituţională nu este nici legiuitor pozitiv şi instanţă judecătorească, cu competenţă de a interpreta şi aplica principiile convenţionale în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor, folosirea unei norme de drept din Convenţie în cadrul controlului de constituţionalitate, ca normă interpusă celei de referinţă, implică în mod necesar ca această normă să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei. Astfel, numai invocarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, prevederi ce se regăsesc şi în Legea fundamentală, poate fi analizată, instanţa de judecată apreciind că prevederile legale criticate nu sunt de natură a contraveni acestor dispoziţii constituţionale sau convenţionale, invocând în acest sens cele statuate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 269 din 7 mai 2014, paragrafele 127 şi 129. Se mai consideră că adoptarea Legii nr. 165/2013 nu a dat naştere la apariţia unui nou motiv de casare, care nu este prevăzut de dispoziţiile legale care reglementează regimul căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, ci poate sta la baza promovării unor astfel de căi de atac, în condiţiile legii, dacă hotărârile contestate s-au pronunţat cu nerespectarea principiilor impuse de aplicabilitatea legii civile în timp. Totodată, în lipsa unui titlu de despăgubire obţinut anterior sesizării instanţei de judecată, părţile nu pot invoca deţinerea unui drept efectiv, a cărui substanţă să fi fost afectată de prevederile Legii nr. 165/2013.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.