┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 12 din 6 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepţie ridicată de Eva Clara Boroş în Dosarul nr. 3.693/111/2017 al Tribunalului Bihor - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 293 D/2018. 2. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că prevederile
art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 12 din 6 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt în acord cu dispoziţiile
Legii fundamentale şi că decizia anterior menţionată nu modifică sensul dispoziţiilor
art. 6 alin. (1) din Codul penal. Se susţine că, în cazul faptelor încadrate juridic ca infracţiuni care au produs consecinţe deosebit de grave, o astfel de încadrare se păstrează ulterior cu ocazia aplicării legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, neputând fi schimbată în cadrul unei contestaţii la executare, fără a se încălca autoritatea de lucru judecat. Referitor la majorarea de către legiuitor a pragului valoric în raport cu care se reţine incidenţa consecinţelor deosebit de grave, se arată că aceasta corespunde realităţii reflectate prin
Codul penal în vigoare, raportat la valoarea diferită a sumelor de bani faţă de
Codul penal din 1969, şi nu constituie o cauză de modificare a pedepsei. Se susţine, totodată, că
Decizia nr. 12 din 6 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, nu a dus la aplicarea unei lex tertia, soluţia dispusă prin aceasta reflectând dispoziţiile
art. 6 alin. (1) din Codul penal, în situaţia acelor infracţiuni care au produs consecinţe deosebit de grave, sub aspectul reducerii pedepsei aplicate la maximul special prevăzut de lege pentru acelaşi tip de infracţiuni. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.693/111/2017, Tribunalul Bihor - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 12 din 6 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepţie ridicată de Eva Clara Boroş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare, formulată de autoarea excepţiei, conform
art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală.