Inapoi la Cautare

DECIZIE 308 /2012


referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 10.07.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (10.07.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    Cu Adresa nr. 305 din 7 martie 2012, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a trimis Curţii Constituţionale Hotărârea nr. 1 din 7 martie 2012, pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituţie şi art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru exercitarea controlului de constituţionalitate asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

    Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.800 din 7 martie 2012 şi constituie obiectul Dosarului nr. 604A/2012.

    La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile a 87 de judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră ca neconstituţionale dispoziţiile art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, deoarece contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 23 alin. (11) şi art. 53.

    Autorii îşi fundamentează criticile pe considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 820 din 7 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010.

    Prin dispoziţiile art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei, se instituie o prezumţie de vinovăţie, de încălcare a drepturilor omului, a Constituţiei şi a legilor, a documentelor internaţionale semnate şi ratificate de România, prin exercitarea atribuţiilor de serviciu de către întreaga categorie profesională a procurorilor.

    În viziunea legii, răspunderea juridică şi sancţiunea se întemeiază pe deţinerea funcţiei de procuror şi pe prezumţia de încălcare a drepturilor omului şi a legislaţiei de către persoanele care au deţinut această funcţie, răspunderea nefiind nici individuală şi nici întemeiată pe fapte juridice sau acte juridice săvârşite de o persoană.

    În dezacord cu considerentele cuprinse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 820 din 7 iunie 2010, potrivit cărora lustraţia este permisă exclusiv cu privire la persoanele care au luat parte efectiv la grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului, legea sancţionează toate persoanele care au deţinut funcţia de procuror, inclusiv cele care nu au luat parte în întreaga lor carieră profesională la încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului. Din această perspectivă, legea exclude individualizarea sancţiunii, contravenind principiilor statului de drept, ordinii de drept şi prezumţiei de nevinovăţie consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituţie.

    Pe de altă parte, dispoziţiile art. 2 din Legea lustraţiei instituie o nouă interdicţie privind dreptul de acces în funcţiile şi demnităţile publice, care nu respectă prevederile art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, întrucât restrângerea nu respectă cerinţa proporţionalităţii în raport cu scopul urmărit. Interdicţia care respectă cerinţele constituţionale este cea instituită de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căreia judecătorii sau procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii sau procurorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege, nu pot ocupa funcţii de conducere.

    Mai mult, instituind răspunderea juridică şi sancţionarea persoanelor care au deţinut funcţia de procuror şi care şi-au exercitat atribuţiile de serviciu respectând legile în vigoare şi acţionând în spiritul lor, legea încalcă şi dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2).

    În temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 7 martie 2012, Curtea Constituţională a solicitat punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului asupra sesizării de neconstituţionalitate.

    Guvernul a comunicat punctul său de vedere prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.243 din 22 martie 2012 şi arată că Legea lustraţiei trebuie să fie accesibilă şi previzibilă în legătură cu efectele sale, nu trebuie să servească exclusiv scopului de pedeapsă sau de răzbunare, deoarece pedepsirea infractorilor trebuie să fie limitată la sfera dreptului penal, iar în cazul în care dreptul intern permite restricţii cu privire la drepturile garantate de Convenţia europeană a drepturilor omului, acestea trebuie să fie suficient de precise pentru a permite individualizarea răspunderii fiecărei persoane afectate de aceasta şi să conţină garanţii procedurale adecvate.

    Dacă forma anterioară a legii, care cuprindea doar categorii de demnităţi sau funcţii în structurile şi aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist, era criticabilă din perspectiva conformării cu standardele constituţionale, europene şi internaţionale în materie, această nouă formă, prin includerea categoriei profesionale a procurorilor, adaugă noi violări ale standardelor menţionate.

    Legea nouă afectează în prezent cariera unor persoane, fapt ce ridică probleme din perspectiva proporţionalităţii măsurii, deoarece intervalul mare de timp existent diluează obiectivitatea măsurii şi nu mai poate justifica în mod rezonabil restrângerea unor drepturi constituţionale.

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.