Inapoi la Cautare

DECIZIE 274 /2019


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 1 lit. b) şi pct. 2 lit. a) teza a doua din Codul de procedură penală


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 22.10.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (22.10.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 1 lit. b)
 şi pct. 2 lit. a) teza a doua din Codul de procedură penală
, excepţie ridicată de Mihaiela-Ioana Cheţan-Maier în Dosarul nr. 48/235/2014/a3 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.628D/2017.

    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către partea Comuna Bonţida, prin primar, prin care aceasta solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispoziţiile criticate au fost adoptate de către legiuitor pentru a se respecta standardele stabilite prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în materie. Apreciază că articolul criticat nu este unul discriminatoriu, aceleaşi obligaţii revin instanţei judecătoreşti şi în cazul în care s-a pronunţat o soluţie de condamnare, părţile având posibilitatea să solicite administrarea sau readministrarea probelor sau să le conteste. Astfel, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.

    CURTEA,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

    4. Prin Încheierea penală nr. 186 din 26 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul 48/235/2014/a3, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 1 lit. b)
 şi pct. 2 lit. a) teza a doua din Codul de procedură penală
, excepţie ridicată de Mihaiela-Ioana Cheţan-Maier cu ocazia soluţionării apelului.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că instanţa de apel este obligată să readministreze toate declaraţiile pe care prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de achitare, neavând posibilitatea de a analiza oportunitatea procesuală a unui astfel de demers. În schimb, atunci când apelul vizează o soluţie de condamnare, de amânare a aplicării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei, instanţa de control judiciar nu mai este obligată să readministreze nicio declaraţie sau nicio probă, putând pronunţa soluţia pe fondul apelului, în acest caz fiind incidente regulile generale în materia readministrării probelor în faza procesuală a apelului, cuprinse la art. 420 alin. (5) din Codul de procedură penală
. Apreciază că legiuitorul român creează o diferenţă de tratament între inculpaţii care au fost achitaţi în prima instanţă şi cei în privinţa cărora a fost pronunţată un alt tip de soluţie procesuală, din perspectiva instituirii unei obligaţii de readministrare a tuturor declaraţiilor pe care s-a întemeiat soluţia primei instanţe, doar în ipoteza în care aceasta a dispus o soluţie de achitare. Astfel, se asigură o consistenţă mult mai ridicată efectului devolutiv integral al apelului în ipoteza în care o persoană este achitată în primă instanţă, spre deosebire de ipotezele existenţei unor soluţii diametral opuse în prima instanţă.

    6. Faptul că o persoană este condamnată în primă instanţă nu îi răpeşte acesteia dreptul la un proces echitabil şi nu îi diminuează garanţiile dreptului la un proces echitabil, care trebuie să se aplice cu aceeaşi forţă indiferent de stadiul procesual şi indiferent de soluţia dată pe latura penală şi pe latura civilă. Dacă readministrarea probelor se impune cu obligativitate instanţei de apel în cazul unei soluţii de achitare, aceeaşi obligativitate ar trebui să existe mai ales în cazul unor soluţii de condamnare.

    7. De asemenea, susţine că legiuitorul instituie o prezumţie absolută conform căreia, în faza apelului, readministrarea probelor pe care prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de achitare este mereu necesară pentru formarea convingerii instanţei de apel. Apreciază că nu există niciun scop legitim care să fundamenteze o diferenţă de tratament între persoana condamnată şi persoana achitată. Necesitatea asigurării şi garantării dreptului la un proces echitabil revine atât în ceea ce priveşte inculpatul achitat, cât şi cel condamnat, în condiţiile existenţei unei căi ordinare de atac, devolutivă şi care vizează fondul acuzaţiei. Dacă legiuitorul impune garanţii obligatorii la nivelul probaţiunii doar atunci când soluţia primei instanţe este una favorabilă persoanei acuzate, se creează o discriminare între persoanele iniţial achitate şi cele faţă de care s-a dispus alt tip de soluţie. Prin urmare, nu numai că diferenţa de tratament analizată nu urmăreşte un scop legitim şi nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, dar este profund nocivă într-un stat de drept.

    8. Totodată, apreciază că se nesocoteşte principiul egalităţii de arme de care participanţii la procesul penal trebuie să dispună, în faza de judecată, la nivelul (re)administrării de probe. Dacă persoana acuzată a fost condamnată de către prima instanţă, nemaiexistând obligaţia legală de a readministra probele pe care s-a întemeiat această soluţie, apare ca evident că legiuitorul nu îi mai asigură acestei persoane aceeaşi garanţie ca în ipoteza pronunţării în prima instanţă a unei soluţii de achitare. În consecinţă, deşi persoana condamnată poate formula apel pe latura penală, readministrarea probelor depinde de aprecierea subiectivă a instanţei. Aşadar, această diferenţă de tratament constituie o vădită discriminare şi încalcă principiul egalităţii în faţa legii.

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.