Inapoi la Cautare

DECIZIE 270 /2019


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 18.11.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (18.11.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal
, excepţie ridicată de Costinel Romeo Drăgan în Dosarul nr. 2.018/54/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.524D/2017.

    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei personal şi asistat de doamna avocat Maria Vasii, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat Maria Vasii, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Prin modul de redactare, dispoziţiile art. 175 alin. (2) din Codul penal
 încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie
. Apreciază că, deşi în cuprinsul dispoziţiilor criticate este utilizată sintagma „este considerată“, legiuitorul nu a precizat cine este persoana/entitatea care realizează această operaţiune. Astfel, se ajunge la situaţia în care pot fi regăsite diferite interpretări în funcţie de completurile care se pronunţă asupra problemei de drept.

    4. Arată că, deşi dispoziţiile art. 23 alin. (12) din Constituţie
 prevăd că nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii, aceste condiţii nu sunt reglementate de textul art. 175 din Codul penal
. Or, în materie penală reglementarea trebuie să fie exactă, analogia şi interpretarea extensivă nefiind permise în această materie. Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate avea rolul unui legiuitor pozitiv, ci aceasta poate face interpretări de drept înăuntrul unei materii bine stabilite, în condiţiile existenţei unor norme clare. În continuare, face referire la Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 2007
, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 şi 34. Apreciază că orice persoană are dreptul să se apere, cunoscând legea şi arătând în faţa judecătorului cauzei că a înţeles-o şi a respectat-o. Apreciază că susţinerile din prezenta cauză sunt diferite de cele reţinute în Decizia nr. 781 din 5 decembrie 2017
, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 28 februarie 2018. Arată că, în prezenta cauză, autorul excepţiei a fost angajat ca executor bancar printr-un contract de muncă încheiat cu banca, serviciul bancar neputându-se suprapune cu un serviciu public sau cu un serviciu care să profite publicului. De asemenea, prin Legea nr. 287/2011
 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare li se permite executorilor înregistraţi în condiţiile legii la Ministerul Justiţiei, la cerere, să devină executori judecătoreşti, fără existenţa unui act de autoritate. Astfel, deşi culpa autorului excepţiei este una contractuală, neclaritatea dispoziţiilor criticate a permis utilizarea lor şi în acest caz. În aceste condiţii, rezultă că noţiunea de funcţionar asimilat este neclară, dispoziţiile criticate fiind lipsite de claritate şi previzibilitate. În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal
.

    5. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine că dispoziţiile art. 175 alin. (2) din Codul penal
 nu fac decât să definească noţiunea de funcţionar public asimilat, iar aprecierea de subiect activ calificat revine exclusiv judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei. Prin urmare, doar acesta poate aprecia dacă, în concret, subiectul activ al infracţiunii este un subiect activ calificat care atrage incidenţa dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal
. De altfel, textul de lege criticat nici nu ar putea face o enumerare exhaustivă a categoriilor de persoane care pot intra sub incidenţa sa, ci stabileşte criterii generale. Totodată, arată că deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu ocazia dezlegării unor chestiuni de drept nu fac decât să lămurească sfera acestor subiecţi, nefiind contradictorii.

    6. Sarcina calificării executorului judecătoresc ca fiind funcţionar public asimilat în sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal
 şi, pe cale de consecinţă, vocaţia de a fi subiect activ calificat al infracţiunilor de serviciu şi de corupţie din titlul V al Codului penal este uşurată de însuşi legiuitor, care, în expunerea de motive, a enumerat exemplificativ două categorii ce se încadrează în această noţiune, respectiv notarii publici şi executorii judecătoreşti. Prin urmare, una dintre categoriile avute în vedere de legiuitor la momentul edictării art. 175 alin. (2) din Codul penal
 este cea a executorilor judecătoreşti. Aceasta deoarece, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/2000
 privind executorii judecătoreşti, aceştia sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public, iar, potrivit art. 4
 din acelaşi act normativ, coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de către Ministerul Justiţiei. Arată că în anul 2011 a fost oferită posibilitatea ca, la cerere, executorii bancari să-şi continue activitatea ca executori judecătoreşti, manifestarea de voinţă în acest sens neechivalând însă cu o lipsă a învestirii executării acestui serviciu public. De asemenea, infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată autorul excepţiei s-au epuizat în anul 2012, când acesta era executor judecătoresc.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.