┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carol Claudiu Hoca în Dosarul nr. 2.357/328/2017/a2 al Tribunalului Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.499D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine că noţiunea de „competenţă funcţională“ este subsumată competenţei după materie sau după calitatea persoanei, doctrina definind-o ca fiind acea competenţă ce se referă la categoria de parchet sau instanţă căreia îi revine sarcina de a urmări sau de a judeca o anumită cauză. Totodată, sensul cel mai des întâlnit al acestei noţiuni este acela care se referă la gradul ierarhic al instanţelor, stabilind dacă o instanţă judecă în primă instanţă, apel, recurs etc. Având în vedere dispoziţiile
art. 3 din Codul de procedură penală, competenţa funcţională este legată şi de separarea funcţiilor judiciare, astfel încât ea poate fi analizată în orice fază a procesului penal. Aşa fiind, competenţa funcţională sau după atribuţii conturează categoriile de activitate pe care le poate desfăşura un anumit organ judiciar, categorii de atribuţii circumscrise fie naturii infracţiunii, fie unei calităţi speciale a făptuitorului din cauza respectivă. Prin urmare, această noţiune se subsumează competenţei după materie sau după calitatea persoanei, nerespectarea sa atrăgând nulitatea absolută. De altfel, autorul este nemulţumit că, în cauză, măsura preventivă a fost analizată de judecătorie, astfel cum Curtea a statuat prin decizia de admitere, iar nu de instanţa ierarhic superioară. Or, autorul excepţiei este, în sine, nemulţumit de aplicarea deciziei de admitere a Curţii Constituţionale anterior publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceste aspecte sunt însă nefondate, aplicarea de către organul judiciar a unei decizii a Curţii Constituţionale înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu poate contraveni dispoziţiilor constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 august 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.357/328/2017/a2, Tribunalul Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carol Claudiu Hoca. Excepţia a fost ridicată în contextul formulării de către autorul excepţiei a unei contestaţii împotriva încheierii prin care s-au verificat, potrivit
art. 207 şi
art. 348 din Codul de procedură penală, legalitatea şi oportunitatea măsurii arestului preventiv dispus şi menţinut în cauză faţă de inculpat. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece soluţia legislativă cuprinsă în acest articol nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa funcţională a judecătorului de cameră preliminară, nerespectându-se astfel dispoziţiile
art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale
art. 21 alin. (3) din Constituţie. Cu toate că reglementarea competenţelor organelor judiciare reprezintă un element esenţial ce decurge din principiul legalităţii, principiu ce se constituie într-o componentă a statului de drept, legiuitorul nu a prevăzut sancţiunea nulităţii absolute pentru încălcarea normelor referitoare la competenţa funcţională de către judecătorul de cameră preliminară. Respectarea normelor de competenţă şi sancţionarea nerespectării acestora cu nulitatea absolută sunt la fel de importante în camera preliminară ca şi în celelalte etape ale procesului penal, iar, potrivit
art. 3 alin. (1) din Codul de procedură penală, în procesul penal se exercită 4 funcţii judiciare, printre care şi funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată. 6. Susţine că nu există un text de lege care să îi permită invocarea unei nulităţi absolute în cazul încălcării normelor de competenţă funcţională de către judecătorul de cameră preliminară. Astfel, prin nesancţionarea cu nulitatea absolută a încălcării normelor referitoare la competenţa funcţională este deschisă calea arbitrarului în domeniul competenţei în materie penală. 7. În contextul invocării
Deciziei Curţii Constituţionale nr. 437 din 22 iunie 2017