Inapoi la Cautare

DECIZIE 268 /2011


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 şi 68 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi ale art. 89-96 din Legea învăţământului nr. 84/1995


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 14.04.2021, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (14.04.2021) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 128/1997 şi Legea nr. 84/1995 au fost abrogate prin art. 361 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011.

    Analizând criticile de neconstituţionalitatea formulate, Curtea constată că acestea priveau dispoziţiile care reglementau conducerea instituţiei de învăţământ superior, respectiv conţinutul autonomiei universitare.

    Reglementând aceste materii, Legea nr. 1/2011 prevede în art. 207 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. a) că structurile de conducere ale universităţii sunt senatul universitar şi consiliul de administraţie, iar funcţiile de conducere la nivelul universităţii sunt rectorul, prorectorii şi directorul general administrativ.

    Dispoziţiile art. 208 din aceeaşi lege stabilesc că senatul universitar este compus din "75% personal didactic şi de cercetare şi din 25% reprezentanţi ai studenţilor. Toţi membrii senatului universitar, fără excepţie, vor fi stabiliţi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenţilor. Fiecare facultate va avea reprezentanţi în senatul universitar, pe cote-părţi de reprezentare stipulate în Carta universitară. În cazul universităţilor confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului fondator.

    (2) Senatul universitar îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedinţele senatului universitar şi reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul.

    (3) Senatul universitar stabileşte comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a instituţiei de învăţământ superior şi a consiliului de administraţie. Rapoartele de monitorizare şi de control sunt prezentate periodic şi discutate în senatul universitar, stând la baza rezoluţiilor senatului universitar".

    În ceea ce priveşte rectorul, numirea acestuia, potrivit art. 209 din Legea nr. 1/2011, se face fie pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar, fie prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor. Rectorul, desemnat conform art. 209, este confirmat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

    Prorectorii sunt numiţi de rector, aşa cum se arată în art. 211 alin. (2) din legea amintită.

    În ceea ce priveşte autonomia universitară, art. 123 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1/2011 prevede că: "(2) Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare.

    (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanţă strictă cu legislaţia în vigoare.

    (4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia asumării răspunderii publice."

    Analizând aceste dispoziţii de lege, Curtea constată că noua reglementare nu conferă fondatorilor un rol sporit în activitatea senatului universităţii. Este adevărat că art. 123 alin. (7) prevede necesitatea acordului fondatorului la stabilirea structurilor şi funcţiilor de conducere ale universităţilor particulare şi confesionale, a atribuţiilor, modului de constituire, precum şi a altor considerente legate de statutul acestora, însă acesta nu are decât valoarea unui aviz consultativ.

    Această soluţie corespunde însă concepţiei instanţei de contencios constituţional care, prin Decizia nr. 731 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, reţinea că: "Fără a nega fundamentul economic al universităţilor particulare, proprietatea privată a acestora, înfiinţate prin lege, fără scop patrimonial şi cu afectaţiune specială, [...] acest fundament nu poate constitui şi fundamentul instituirii unei forme de autonomie diferite de cea consacrată de art. 32 alin. (6) din Constituţie."

    Spre deosebire de reglementarea anterioară, Legea nr. 1/2011 prevede însă un rol important al fondatorilor în ceea ce priveşte consiliul de administraţie, cea de-a doua structură de conducere a unversităţilor, alături de senat. Astfel, potrivit art. 211 alin. (7) din aceeaşi lege: "Consiliul de administraţie al universităţilor particulare este numit de către fondatori." Tot din cuprinsul Legii nr. 1/2011, în art. 213 alin. (13) lit. e) reiese competenţa fondatorilor de a stabili plafoanele financiare. Prin urmare, în noua reglementare, fondatorii dobândesc un rol important în conducerea universităţilor, rol ce corespunde aportului financiar pe care aceştia îl au la înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii acestor instituţii şi care nu afectează autonomia universitară, aşa cum, în spiritul Constituţiei, a fost aceasta reglementată de lege.

    În aceste condiţii, Curtea, constatând că noua reglementare a conducerii unversităţilor instituie o nouă concepţie legislativă în care conducerea universităţilor este asigurată nu doar de către senatul universitar, dar şi de către consiliul de administraţie la a cărui constituire fondatorii joacă un rol important, apreciază că soluţia legislativă criticată nu a mai fost păstrată, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a rămas fără obiect.

<   2   3   4   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.