13. Referitor la încălcarea dispoziţiilor
art. 64 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere, se arată că invocarea acestora de către autorul sesizării excedează obiectului sesizării de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că în actul normativ supus controlului de neconstituţionalitate nu există o anume prevedere care să vizeze o eventuală îngrădire a dreptului legitim al deputaţilor şi al senatorilor de a se organiza în grupuri parlamentare. 14. În ceea ce priveşte încălcarea
art. 147 alin. (4) din Constituţie, care prevede obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale, se arată că în sesizarea formulată nu se indică concret cadrul jurisprudenţial încălcat, invocarea acestei prevederi constituţionale fiind realizată într-o manieră abstractă şi neclară. 15. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor
art. 21 alin. (3) şi ale
art. 24 din Regulamentul Camerei Deputaţilor prin faptul că
Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 1/2020 pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor a fost adoptată în lipsa înţelegerii verbale sau scrise între liderii grupurilor parlamentare şi cu stabilirea greşită a ponderii fiecărui grup parlamentar în configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, se arată că hotărârea ce constituie obiectul controlului de neconstituţionalitate are la bază tocmai aceste prevederi ce se consideră încălcate de către autorul sesizării. Astfel, conform
art. 21 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare şi presupune consultarea fiecărui lider de grup parlamentar care, în temeiul dispoziţiilor
art. 15 alin. (3) lit. f), „face propuneri şi prezintă candidaţii grupului său parlamentar pentru funcţiile de conducere şi pentru reprezentanţii acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaţilor, funcţii care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configuraţia politică a Camerei Deputaţilor şi negocierilor între liderii de grup“. Înaintarea unor propuneri din partea grupului parlamentar respectiv presupune atât un acord prealabil (despre care autorul sesizării afirmă că nu a existat), cât şi negocieri în interiorul grupului parlamentar care nominalizează, precum şi în majoritatea care aprobă. Astfel, lipsa consensului consemnat printr-un înscris semnat de către toţi liderii grupurilor parlamentare cu privire la repartizarea funcţiilor în cadrul biroului permanent ar presupune nu absenţa unei negocieri, ci simpla existenţă a unui dezacord care însă poate fi depăşit de către plenul suveran al Camerei Deputaţilor care, cu majoritatea parlamentară, a adoptat
Hotărârea nr. 1/2020. 16. Contrar celor afirmate de către autorul sesizării de neconstituţionalitate, în sensul că
Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 1/2020 a fost supusă votului Camerei Deputaţilor şi adoptată de aceasta în lipsa consensului, a înţelegerii verbale sau scrise între liderii grupurilor parlamentare, se precizează că, prin Adresa biroului permanent nr. 66 din 3 februarie 2020, condiţia imperativă şi regulamentară privind necesitatea existenţei unei negocieri între liderii grupurilor parlamentare a fost pe deplin îndeplinită şi consemnată în scris de numărul majoritar al liderilor grupurilor parlamentare, participanţi la actul de negociere. Faptul că liderul grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu a făcut parte dintre semnatarii acordului respectiv nu viciază în niciun fel îndeplinirea procedurii parlamentare conform
Constituţiei şi
Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat. Mai mult, stenograma şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor din 3 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 12 din 5 februarie 2020, atestă faptul că Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a primit „documentul întocmit de lideri în urma negocierilor cu privire la propunerile de repartizare a locurilor de vicepreşedinţi, secretari şi chestori ai Camerei Deputaţilor“, repartizarea acestor locuri fiind supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor, tocmai în baza propunerilor înaintate de liderii grupurilor parlamentare în procesul de negociere, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor. Presupusa încălcare a dispoziţiilor
art. 24 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este infirmată tocmai de invocarea acestor prevederi, care, conform stenogramei, au stat la baza supunerii la vot şi a aprobării cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi a listei candidaţilor propuşi pentru funcţiile de conducere din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Astfel, cu un număr 259 de voturi „pentru“ dintr-un total de 264 de voturi exprimate, a fost întrunită majoritatea voturilor necesară aprobării listei candidaţilor pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor. Aşadar, sunt aplicabile întru totul dispoziţiile
art. 24 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora propunerile nominale pentru funcţiile în discuţie se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit
art. 21 alin. (3) din acelaşi regulament. De asemenea, lista candidaţilor propuşi pentru biroul permanent s-a supus în întregime votului Camerei Deputaţilor şi s-a aprobat cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. 17. Se mai arată că, potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare din decembrie 2016, concretizate în numărul de mandate de deputat obţinute de fiecare formaţiune politică (PSD - 145 deputaţi, PNL - 69, USR - 30, UDMR - 21, ALDE - 20, minorităţi naţionale - 17, PMP - 18), numărul de funcţii în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor cuvenite fiecărui grup parlamentar pe durata legislaturii 2016-2020 a fost următorul: PSD - 49, PNL - 22, USR - 9, UDMR - 7, ALDE - 6, minorităţi naţionale - 5, PMP - 6. Cifrele de mai sus au rezultat din raportarea numărului total de mandate în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor (104, pe cele 8 sesiuni parlamentare ale legislaturii 2016-2020) la numărul de deputaţi al fiecărui grup parlamentar. Până în prezent, prin configuraţiile biroului permanent aprobate prin vot la începutul fiecărei sesiuni de plenul Camerei Deputaţilor în perioada decembrie 2016 - februarie 2020 au fost consumate de către fiecare grup parlamentar următoarele funcţii: PSD - 46, PNL - 16, USR - 7, UDMR - 7, ALDE - 6, minorităţi naţionale - 6, PMP - 1, Pro-EU - 2, situaţie care se încadrează în numărul total iniţial de funcţii repartizate fiecărui grup parlamentar. 18. Se mai arată că, din cuprinsul prevederilor
art. 83 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora „Liderii grupurilor parlamentare prezintă propunerile nominale ale grupurilor parlamentare pentru fiecare funcţie din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi din conducerea comisiilor permanente, alocată conform configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor existente la începutul sesiunii“, coroborate cu cele cuprinse la
art. 42 alin. (1) din acelaşi regulament, care prevăd că „Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice a acesteia“, şi cu cele ale
art. 24 alin. (1), potrivit cărora componenţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor alcătuită din vicepreşedinţi, secretari şi chestori se realizează tot raportat la configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, se deduce faptul că atât Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi comisiile de specialitate se constituie similar conform procedurii regulamentare. Astfel,
art. 45 din Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că „Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare şi Camera Deputaţilor hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei.“ În consecinţă, în sensul aplicării unitare a
Regulamentului Camerei Deputaţilor