Inapoi la Cautare

DECIZIE 22 /2020


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 03.06.2020, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (03.06.2020) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece, prin adoptarea pe calea ordonanţei de urgenţă a unor măsuri contrare celor adoptate de Parlament prin Legea nr. 341/2004
, Guvernul înfrânge principiul separaţiei puterilor în stat, precum şi prevederile constituţionale referitoare la rolul şi structura Parlamentului, respectiv ale Guvernului.

    6. Prin dispoziţiile de lege criticate s-a plafonat cuantumul indemnizaţiilor reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (2) din
 Legea nr. 341/2004
 la nivelul celor aflate în plată în anul 2010, respectiv prin raportare la salariul mediu brut de 1.836 lei. Chiar dacă ordonanţele de urgenţă ale Guvernului criticate au putere de lege şi, prin urmare, pot conţine norme de reglementare primară, acestea nu pot fi adoptate decât în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie
. Or, aceste acte normative au fost adoptate cu încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie
, întrucât nu a existat o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată. Astfel, chiar dacă s-ar admite că, iniţial, această măsură ar fi fost determinată de o situaţie extraordinară, respectiv pentru a se evita generarea unui impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare şi, respectiv, asupra deficitului bugetar care afectează în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice, nu se poate admite că, în fiecare an, există urgenţa reglementării acestei situaţii. Este evident că, începând cu anul 2012, această situaţie nu mai este extraordinară, Guvernul invocând aceleaşi motive pentru justificarea adoptării ordonanţei de urgenţă anuale prin care se menţine în plată cuantumul indemnizaţiei la nivelul aflat în plată în anul 2010. Cu alte cuvinte, Guvernul a adoptat ordonanţe de urgenţă în acest domeniu, deşi nimic nu împiedica Parlamentul să intervină în tot acest timp pentru reglementarea acestei situaţii determinate de criza financiară de la începutul anului 2010 şi să dispună cu privire la cuantumul drepturilor stabilite de Legea nr. 341/2004
. Mai mult, Guvernul a declarat că ţara a depăşit situaţia de criză şi înregistrează creştere economică.

    7. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie
 se susţine că dispoziţiile criticate sunt redactate defectuos, sunt lipsite de claritate şi previzibilitate şi creează o incertitudine asupra ipotezei în care se află persoanele beneficiare ale acestora. Astfel, deşi Legea nr. 341/2004
 prevede că indemnizaţiile reparatorii se calculează prin aplicarea coeficienţilor de multiplicare asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aceste dispoziţii de lege nu sunt aplicabile ca urmare a textelor criticate, prin care a fost plafonat cuantumul indemnizaţiilor prin raportare la salariul mediu brut din anul 2010. Mai mult, aceste dispoziţii legale nu respectă nici normele de tehnică legislativă, întrucât este incert dacă aceste prevederi au ca efect o modificare sau o abrogare a art. 4 alin. (2) din
 Legea nr. 341/2004
. Pe de altă parte, nu se poate stabili cu exactitate termenul până la care se aplică această măsură, în realitate operând o plafonare sine die. Totodată, măsura plafonării indemnizaţiilor pentru mai mulţi ani reprezintă o încălcare a principiului securităţii juridice, întrucât afectează caracterul previzibil al dispoziţiilor legale, creând incertitudine cu privire la acordarea lor în cuantumul prevăzut de art. 4 alin. (2) din
 Legea nr. 341/2004
.

    8. De asemenea se susţine că măsura plafonării indemnizaţiilor prevăzute de lege constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Constituţie
, nefiind proporţională cu situaţia care a creat-o, respectiv criza economică apărută în anul 2009.

    9. Astfel, se susţine că se aduce atingere şi dreptului de proprietate, garantat de art. 44 din Constituţie
 şi de art. 1 din Primul Protocol
 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
, având în vedere că, fără a fi abrogate dispoziţiile legale cu privire la aceste drepturi, s-a restrâns aplicarea acestora. În concret, fără a avea o justificare rezonabilă şi obiectivă, plata acestor indemnizaţii a fost plafonată prin prevederi legale succesive, timp de 5 ani, cu încălcarea art. 53 din Constituţie
 şi a art. 1 din Primul Protocol
 la Convenţie. Se invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015
 referitoare la condiţiile restrângerii exerciţiului drepturilor fundamentale. Se arată că indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004
 reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol
<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.