având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 27 ianuarie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 6.946/2003, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 18 alin. (1) lit. j) din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Comat Mureş" - S.A. din Târgu Mureş într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii, întocmit de inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Mureş. În motivarea excepţiei se susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 73 [devenit art. 74], precum şi art. 78 şi 79 din Constituţie, republicată. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că
art. 18 alin. (1) lit. j) din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 "eludează dispoziţiile constituţionale privind exercitarea iniţiativei legislative, adoptarea legilor şi a procedurilor constituţionale ce se finalizează cu promulgarea şi intrarea în vigoare a legii", întrucât măsurile pentru autorizarea exercitării anumitor meserii şi profesii sunt dispuse prin norme specifice cuprinse în anexele ordinelor aprobate de ministrul muncii şi solidarităţii sociale. De asemenea, se arată că din textul de lege criticat rezultă că acesta poate fi completat prin dispoziţii ale unui ministru, care nu se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu intră în vigoare la data publicării legii şi nu se poate stabili data opozabilităţii lor. Consideră că se încalcă astfel prevederile art. 78 din Constituţie, republicată. Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este abilitat prin lege să elaboreze norme de protecţie a muncii. În plus, obligativitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a fost prevăzută prin art. 108 alin. (4) din Constituţie, republicată, numai pentru hotărârile şi ordonanţele Guvernului. De asemenea, apreciază că "pentru pagubele suferite de persoana interesată datorită actelor unui minister sau a modalităţii de publicare a acestora, există procedura garantată de art. 52 din Constituţie, republicată, prin care pot fi cenzurate eventualele nelegalităţi sau abuzuri ale organului administraţiei centrale de specialitate". Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că normele de protecţie a muncii stabilite, în temeiul
art. 5 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 90/1996, prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, "au caracter secundar şi nu pot cuprinde dispoziţii primare", fiind emise în aplicarea legii. Menţionează că, sub acest aspect, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, de exemplu prin
Decizia nr. 489 din 16 decembrie 2003. Consideră că nu este încălcat nici art. 78 din Constituţie, republicată, întrucât "nepublicarea actelor normative echivalează cu inexistenţa lor numai în cazul ordonanţelor şi al hotărârilor Guvernului, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 108 alin. (4) din Constituţie, republicată", iar dispoziţiile constituţionale ale art. 79, referitoare la Consiliul Legislativ, nu sunt incidente în cauză. Avocatul Poporului consideră că
art. 18 alin. (1) lit. j) din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 este constituţional. În acest sens arată că ordinul emis de un ministru "nu reprezintă o lege - ca act juridic al Parlamentului - ci un act de organizare a executării legii", astfel că nu trebuie respectate condiţiile exercitării iniţiativei legislative prevăzute de art. 74 din Constituţie, republicată. Nu este încălcat nici art. 78 din Constituţie, republicată, întrucât acesta priveşte intrarea în vigoare a legilor, iar nu a ordinelor emise de miniştri, care, potrivit
art. 10 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, "se publică după ce au fost semnate de emitent", cerinţă ce a fost îndeplinită şi în cazul de faţă. Consiliul Legislativ avizează, potrivit legii sale de înfiinţare, organizare şi funcţionare, numai proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, aşa încât nici critica prin raportare la art. 79 din Constituţie, republicată, nu este întemeiată. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile
Legii nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi celor ale art. 1 alin. (1),
art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile
art. 18 alin. (1) lit. j) din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 29 ianuarie 2001, prevederi al căror conţinut este următorul: "(1) În vederea asigurării condiţiilor de protecţie a muncii şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice, precum şi persoana fizică au următoarele obligaţii: [...] j) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute în normele de protecţie a muncii;" În opinia autorului excepţiei textul de lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 73 [devenit art. 74] referitoare la "Iniţiativa legislativă", art. 78 privind "Intrarea în vigoare a legii" şi art. 79 "Consiliul Legislativ".